Marcel Ciolacu, o viziune coerentă pentru dezvoltarea județului Buzău - Candidatura lui Marcel Ciolacu la conducerea Consiliului Județean Buzău marchează un moment important pentru comunitatea locală. Lider cu experiență vastă în administrația centrală și locală, acesta își propune un program de modernizare bine structurat, întemeiat…
25 de ani de arhive ale Securității dezvăluie adevăruri șocante
Sursa foto: Social Media (Facebook/Instagram/TikTok)
Marcel Ciolacu intră în cursa pentru șefia CJ Buzău: „Este un pas uriaș înainte, mă întorc unde am crescut” - Marcel Ciolacu şi-a depus, duminică, candidatura la Biroul Electoral Judeţean pentru funcţia de preşedinte al Consiliul Judeţean Buzău, în perspectiva…
- 25 de ani de arhive deschise
- CNSAS ca pilon al democrației
- Măsuri pentru contracararea nostalgiei totalitare
În urmă cu 25 de ani, deschiderea parțială a arhivelor Securității a reprezentat începutul unei reforme profunde a statului român, un salt conceptual care a permis cetățenilor să afle adevărul despre funcționarea poliției politice, despre metodele de represiune și despre victimele regimului comunist. Această decizie, subliniată de Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS), a fost punctul de pornire pentru o nouă manieră de raportare a României la propriul trecut și pentru consolidarea transparenței instituționale.
Deschiderea arhivelor nu a însemnat doar publicitate; a oferit cercetătorilor baza documentară necesară pentru a explica funcționarea regimului totalitar și a permite o asumare instituțională a trecutului. Încă de la început, CNSAS, alături de Arhivele Naționale ale României și de comunitățile academice, a devenit pilonul încrederii în ceea ce privește recollectarea și verificarea dovezilor despre represiune.
În discursul său, președintele Nicușor Dan a subliniat că adevărul istoric nu se golește de sens odată cu trecerea timpului, iar aranjamentele moderne pentru cercetare trebuie să rămână solide. CNSAS și partenerii săi au scopul de a transforma arhivele în instrumente de învățare, nu de interpretare politică temporară, protejând memoria victimelor și facilitând cercetarea științifică.
În contextul actual, România marchează acest jubileu cu două zile de reflecție la Parlament, reunind cercetători, arhiviști, reprezentanți ai administrației și societății civile pentru a evalua succesele, lacunele și obligațiile viitoare. Autoritățile apreciază progresele în digitalizarea arhivelor, dar cer investiții continue pentru a asigura accesul liber, ordonat și verificabil la dovezile despre regimul totalitar.
