Adevărul despre carnea românească și efectivele de oi
România deține unul dintre cele mai mari efective de oi din Uniunea Europeană, dar consumul de carne de oaie rămâne redus și concentrat în perioadele sărbătorilor, în timp ce porcul și carnea de pasăre domină piața. Potrivit președintelui Asociației Fermierilor din România (AFR), Daniel Botănoiu, consumul anual de carne de oaie este în jur de 2,3 kg/locuitor, iar efectivele de ovine și caprine ajung la peste 15 milioane capete în 2025. În Uniunea Europeană, consumul mediu este de 1,3 kg/locuitor, iar țări ca Franța și Irlanda raportează peste 3 kg/locuitor.
Factorii care limitează consumul de oaie includ obiceiurile alimentare tradiționale, prețul relativ mai mare al unei suchi de oaie și lipsa unor campanii susținute de promovare. Botănoiu subliniază însă potențialul ridicat al producției interne de oaie și capră dacă fermierii primesc investiții, un management mai bun al reproducției și acces la furaje bogate în proteine, cum ar fi fân de lucernă, trifoi și șrot, alături de suplimentare cu cereale.
În ceea ce privește carnea de vită, consumul în România este printre cele mai scăzute din UE, la aproximativ 3 kg/locuitor/an, în timp ce media UE este de 9 kg. Se consideră că prețurile ridicate și tradiția pentru porc și pasăre limitează cererea; o strategie de creștere a producției de carne de vită ar implica hrănire optimă, bunăstare animalelor și opțiuni de produse din carne de vită adaptate la tineri (burgeri, cârnați, carne tocată premium) și parteneriate cu restaurante și catering.
Sectorul porcului este cel mai problematic din perspectiva balanței comerciale. România importă aproximativ 75% din consumul de carne de porc, restul provenind din producția internă. Efectivul de suine depășește 3,2 milioane de capete, cu o producție de aproximativ 27.000 tone, iar deficitul de carne de porc se estimează a fi în jur de patru milioane de carcase. Importurile provin în principal din Spania, Germania, Ungaria și Polonia, iar situația a fost agravată de pesta porcină africană.
Deschiderea către soluții locale include promovarea unei game variate de produse din carne de vită, îmbunătățirea lanțurilor de procesare locale, consolidarea biosecurității, crearea de opțiuni de vânzare directe (ferme, piețe, restaurante) și consolidarea cooperativelor pentru puterea de negociere și accesul la piețele en-gros. Promovarea mărcii românești poate ajuta la creșterea cererii interne și la menținerea unei părți mai mari din valoarea adăugată în economie.
La nivel european, structura consumului total de carne (aprox. 75,8 kg/capita) privilegiază porcul (51%), urmat de pasăre (28%), vită (17%), în timp ce oaia și capra reprezintă o coda de doar 4%. Prognozele pentru 2035 indică o scădere a consumului de carne de vită la 9,2 kg/capita, o creștere a consumului de carne de pasăre la aproximativ 24 kg/capita și o schimbare structurală spre producția sustenabilă, cu impact direct asupra prețurilor și comportamentului de consum în România.





