Marcel Ciolacu, o viziune coerentă pentru dezvoltarea județului Buzău - Candidatura lui Marcel Ciolacu la conducerea Consiliului Județean Buzău marchează un moment important pentru comunitatea locală. Lider cu experiență vastă în administrația centrală și locală, acesta își propune un program de modernizare bine structurat, întemeiat…
București și căldura extremă: reziliența climatică poate salva orașul
Este un semnal clar: Bucureștiul se confruntă cu valuri de căldură tot mai intense, iar climatologii avertizează că problemele vor deveni și mai acute dacă nu acționăm rapid. Un raport al Fundației Comunitare București subliniază vulnerabilitatea orașului la insulele de căldură, generate de densitatea construcțiilor, asfalt și lipsa vegetației. Vara 2024 a fost cea mai caldă din istorie pentru București, cu o temperatură medie de 27,43°C, cu ~5,97°C peste media din intervalul 1980-2024, diferențe între centru și periferie de până la 8°C, iar orele de stres termic au crescut cu aproape 18,7 față de media ultimilor 10 ani. Fenomenele climatice extreme afectează deja sănătatea publică, infrastructura și economia locală, necesitând intervenții reale pentru adaptare și reziliență.
Marcel Ciolacu intră în cursa pentru șefia CJ Buzău: „Este un pas uriaș înainte, mă întorc unde am crescut” - Marcel Ciolacu şi-a depus, duminică, candidatura la Biroul Electoral Judeţean pentru funcţia de preşedinte al Consiliul Judeţean Buzău, în perspectiva…
În acest context, Platforma de mediu pentru București, inițiativă strategică a Fundației Comunitare București și ING Bank România, susținută de Orange România, a lansat o nouă rundă de finanțare de 500.000 de lei pentru proiecte care pot reduce vulnerabilitatea capitalei. Până în prezent, programul a finanțat 58 de proiecte de mediu în valoare de aproape 15 milioane de lei, demonstrând că datele științifice pot genera acțiuni concrete. Alina Kasprovschi, directoare executivă, subliniază că Bucureștiul poate deveni un laborator de inovație urbană și că ecosistemul creat împreună cu sectorul privat, ONG-urile și administrația poate transforma orașul într-un spațiu mai sănătos și mai rezilient. Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor subliniază, la rândul său, că reziliența climatică trebuie să fie o prioritate națională, cu spații verzi sporite și o gestionare eficientă a resurselor de apă, beneficiile urmând să se vadă pe termen de 20 de ani.
Platforma desfășoară două arii prioritare: Aria I – până la 250.000 lei pentru intervenții strategice de regenerare a spațiilor naturale mari din București și zona metropolitană; Aria II – până la 250.000 lei pentru transformarea spațiilor publice în refugii climatice de comunitate (parcuri, piețe, curți instituții, stații de transport). Proiectele vor fi evaluate anual, iar cele mai performante pot primi finanțare suplimentară pe o perioadă de până la trei ani. Apelul de proiecte a fost lansat pe 12 noiembrie 2025, cu termene de înscriere până pe 11 ianuarie 2026, iar rezultatele vor fi anunțate în februarie 2026, cu implementarea între martie 2026 și februarie 2027.
Anul trecut două intervenții deja au demonstrat efectul rezilienței urbane: Debarcaderul Timpuri Noi pe malul Dâmboviței, proiect realizat de Nod Makerspace, care a transformat un spațiu abandonat într-un habitat public cu pontoane plutitoare, zone de relaxare și acces facil pentru persoane cu dizabilități; și Extinderea intervențiilor în Parcul Tineretului prin amenajarea grădinilor de ploaie, conservarea arborilor valoroși, replantări și activități de educație ecologică, toate menite să crească biodiversitatea, să gestioneze apa pluvială și să stimuleze implicarea comunității.
Diana Buzoianu, ministru al Mediului, Apelor și Pădurilor, subliniază că reziliența climatică trebuie să fie o prioritate de țară și să includă un rol activ al societății civile, prin competiții publice pentru proiecte-pilot publice și prin sprijin pentru politici responsabile pe termen lung. Trebuie, pe lângă spațiile verzi existente, soluții reale în zona apei, cu beneficii la nivel infrastructural, de sănătate și calitatea vieții, pe un orizont de două decenii.
Platforma de mediu pentru București, lansată în 2022 ca parteneriat între Fundația Comunitară București și ING Bank România, a demonstrat în 13 ani capacitatea de a finanța 875 de proiecte și burse în București și Ilfov, totalizând peste 28 de milioane de lei. În prezent, programul lucrează pentru a transforma Bucureștiul într-un oraș mai rezilient, atrăgând sprijinul autorităților, al mediului privat și al comunităților. Calendarul curent al finanțării promite să stimuleze proiecte replicabile și sustenabile care pot deveni modele pentru alte orașe europene, consolidând un angajament real față de adaptarea urbană.
