Șoc: Ahmed al-Sharaa, terorist, devine președinte interimar al Siriei
Ahmed al-Sharaa, cunoscut drept fost lider al Hay’at Tahrir al-Sham, este portretizat de presa internațională ca „monstrul cu o mie de fețe”: atentate, tortură și masacre comise împotriva civililor îl bântuie, însă el apare, în 2024-2025, în lumina lumii occidentale ca un potențial candidat la o cursă diplomatică cu rele rezultate.
După două decenii în care a fost asociat cu terorismul și cu lupta anti-colonială în Orientul Mijlociu, un fost membru al Al-Qaida, ajuns din închisorile americane în Irak, este aproape de a redefini relația Siriei cu Occidentul. Aflat în centrul unui tur de forță diplomatic, el a fost prezentat într-o lumină aproape normativă în doar câteva zile: a fost scos de pe lista sancțiunilor internaționale, iar apoi a fost primit la Casa Albă de președintele Donald Trump, care l-a descris ca pe „tipul dur” al Siriei.
Contextul este, însă, mult mai complex. Potrivit investigațiilor Financial Times, Nusra Front—născut din filiala locală a Al-Qaida prin intermediul lui al-Sharaa—a fost inițiatorul operațiunii din Siria în 2011, iar gruparea a evoluat în Hay’at Tahir al-Sham, o entitate de sine stătătoare, în frunte cu al-Sharaa, cunoscut sub pseudonimul Abu Mohammad al-Jolani.
Pe fondul războiului sirian, organizațiile rivale și puterile regionale s-au împărțit țara, iar ONU estima aproape 600.000 de oameni morți până în 2023, cu milioane de refugiați, în timp ce presa occidentală marchează faptul că implicarea actuală a lui al-Sharaa poate fi folosită pentru a contracara influența Iranului și a Rusiei, stopând în același timp exporturile ilegale de droguri și garantând drepturile minorităților.
New York Times subliniază că, în discuțiile purtate cu liderii occidentali, al-Sharaa aspiră la o redefinire a raporturilor cu Rusia, în timp ce condamnă și limitele prezenței iraniene în Siria, dar și că el a refuzat să se alăture unei poziții arabe unite împotriva Israelului. Acest traseu ridică semne de întrebare cu privire la credibilitatea sa morală și la utilitatea sa strategică: poate un fost terorist să devină parte a soluției, sau este această mutare o manevră geopolitică pentru a legitima un regim marcat de crime împotriva civililor? O parte a comunității internaționale continuă să privească cu reticență trecutul său, în timp ce alții văd în el o marginalizare a forțelor tradiționale, o oportunitate de a negocia condiții mai favorabile pentru Siria post-conflict.





