Marcel Ciolacu, o viziune coerentă pentru dezvoltarea județului Buzău - Candidatura lui Marcel Ciolacu la conducerea Consiliului Județean Buzău marchează un moment important pentru comunitatea locală. Lider cu experiență vastă în administrația centrală și locală, acesta își propune un program de modernizare bine structurat, întemeiat…
Citirea gândurilor devine realitate: noi riscuri la orizont
Un pas spectaculos în știința creierului transformă imaginile din minte în text folosind o fuziune între scanări cerebrale și inteligența artificială. În Japonia, un cercetător din cadrul Laboratoarelor de Științe ale Comunicării ale NTT, Tomoyasu Horikawa, a prezentat o metodă numită mind-captioning care poate descrie în cuvinte conținutul vizual din activitatea cerebrală.
Marcel Ciolacu intră în cursa pentru șefia CJ Buzău: „Este un pas uriaș înainte, mă întorc unde am crescut” - Marcel Ciolacu şi-a depus, duminică, candidatura la Biroul Electoral Judeţean pentru funcţia de preşedinte al Consiliul Judeţean Buzău, în perspectiva…
Această realizare reprezintă un nou prag în ideea de citire a minții, chiar dacă încă nu este o tehnologie perfectă sau pe deplin aplicabilă în practică. Potrivit studiului publicat în Science Advances, sistemul combină tranziția de la videoclipuri Neauz la secvențe numerice prin modele lingvistice de mari dimensiuni, apoi folosește decodoare pentru a interpreta activitatea cerebrală în timp real sau în timpul rememorării videoclipurilor.
Participanții implicați în testare—șase adulți, patru bărbați și două femei, vorbitori nativi de japoneză, cu vârste între 22 și 37 de ani—au vizionat 2.180 clipuri video scurte, fără sunet, pentru a genera un volum mare de date. În continuare, AI-ul a învățat să asocieze activitatea cerebrală decodificată cu secvențe numerice, iar apoi a fost capabil să producă texte descriptive în engleză despre conținutul vizual, chiar dacă videoclipurile nu au fost prezente în setul de antrenament. Horikawa a subliniat că această metodă poate funcționa chiar și în absența activării „rețelei lingvistice”, sugerând potențialul pentru comunicare mai bună în caz de afazie sau în alte tulburări de vorbire.
Printr-o arhitectură în două etape, cercetătorii construiesc întâi un decodor AI care mapează activitatea cerebrală la reprezentări numerice, apoi folosesc un algoritm de generare de text pentru a transforma acele reprezentări în propoziții descriptive, potrivite cu ceea ce creierul indică ca imagine vizuală. Deși rezultatele au fost promițătoare, autorii recunosc că tehnologia este încă dependentă de cantitatea de date disponibile și de specificitatea sarcinilor experimentale, iar acuratețea în descriere poate varia în funcție de complexitatea scenelor sau de modul în care creierul se conectează cu rețeaua de limbaj.
În afara cercetării teoretice, aceste progrese deschid posibilități reale pentru intervenții medicale profunde. Experți precum Marcello Ienca, profesor de etică AI, și psihologul Scott Barry Kaufman au evidențiat potențialul pentru pacienți cu afazie sau scleroză laterală amiotrofică (SLA) să comunice mai bine, chiar și în cazul în care alte părți ale sistemului nervos sunt afectate. În același timp, cercetătorii din Cell au propus un mecanism de securitate care să împiedice „scurgerile” involuntare ale gândurilor private, sugerând o nevoie stringentă de consimțământ explicit și controale la nivel de dispozitiv, pentru a evita utilizări neautorizate. Această discuție reflectă o realitate în care progresele tehnologice merg mână în mână cu reglementări etice și juridice solide, în contextul apariției de venture-uri ca Neuralink, axate pe implanturi neuronale.
Întreaga paradigă ridică provocări majore: ce înseamnă să avem acces la gândurile private, când și cum se poate controla accesul la datele neurale, și cine decide scopurile utilizării acestor tehnologii? Ienca avertizează că protecția vieții private mentale trebuie să fie o condiție fundamentală, iar accesul la „minte” nu poate fi permis fără un cadru regulativ robust. Cercetătorii subliniază că viitorul utilizării consumer ar trebui să includă restricții clare și tehnici de protecție a confidențialității, precum funcții de deblocare controlate de utilizator, pentru a evita exploatarea datelor neuronale în scopuri comerciale sau de control social. În contextul actual, această descoperire poate accelera atât progrese biomedicale, cât și preocupări legitime despre supravegherea mentală.
În timp ce tehnologia progresează, situația solicită cadre legale clare și standarde etice consolidate. Experți insistă că, pe măsură ce capabilitățile devin mai sofisticate, regulile privind consimțământul, securitatea datelor, accesul la instrumente și utilizările posibile trebuie să fie bine înfipte în legislație. De asemenea, comunitatea științifică este atentă la echilibrul între beneficiile medicale și riscul pentru libertatea mentală.
