Adevăr surprinzător despre viața timpurie a Pământului

O descoperire care poate rescrie istoria vieții a ieșit la lumină folosind inteligența artificială și metode chimice avansate. Munca echipei de la Carnegie Institution for Science arată cum semnele chimice ale vieții pot fi detectate în roci vechi de 3,3 miliarde de ani, o limită maximă de doi ori mai mare decât cea confirmată anterior.

Marcel Ciolacu intră în cursa pentru șefia CJ Buzău: „Este un pas uriaș înainte, mă întorc unde am crescut” - Marcel Ciolacu şi-a depus, duminică, candidatura la Biroul Electoral Judeţean pentru funcţia de preşedinte al Consiliul Judeţean Buzău, în perspectiva…

Această provocare științifică a fost posibilă prin combinația dintre analize chimice avansate, piroliză cuplată cu cromatografie de gaze și spectrometrie de masă Py-GC-MS, cu un sistem de învățare automată capabil să distingă materia biologică de cea nebiologică cu o precizie de până la 98%.

În același cadru, cercetătorii au identificat indicii despre producția de oxigen prin fotosinteză cu aproximativ 2,5 miliarde de ani mai devreme decât se credea anterior, evidențiind o explozie de diversitate biologică și complexitate post-oxigenare. Dincolo de rezultate, studiul subliniază o nouă paradigmă în astrobiologie: nu ne limităm la fosilele clasice, ci interpreăm „ecourile” chimice ale vieții în materiale vechi, folosind modele computaționale avansate. Dr. Robert Hazen descrie acest proces ca o reconstrucție a unui puzzle uriaș, în care computerul ajută la distingerea imaginilor originale — o floare sau un meteorit.

Această abordare promite să redefinească cum căutăm viața antică pe Pământ și pe alte planete, inclusiv pe Marte sau pe lunile stâncoase precum Europa. Conținutul publicat în Proceedings of the National Academy of Sciences indică faptul că, în viitor, pot fi analizate materiale precum bacteriile fotosintetice ancestrale sau analogii ale organismelor extraterestre, deschizând posibilități pentru detectarea vieții în medii extreme.

Contextual, aceste descoperiri vin într-un peisaj științific marcat de controverse privind vechimea și natura microfosilelor găsite în anii 1990 și începutul anilor 2000, inclusiv disputele despre formațiunile din Australia, care au ridicat întrebări despre originea biologică a unor structuri vechi de aproape 3,5 miliarde de ani.

Rezultatele actuale explică de ce este crucial să dezvoltăm metode robust controlate de interpretare a datelor pentru a evita confuziile între semnele biologice și cele generate de procese chimice. În viitor, cercetătorii intenționează să extindă analiza la materiale biologice anoxigene și să caute tipare de biologie compatibile cu potențialele ecosisteme extraterestre, consolidând această tehnologie ca instrument principal în căutarea vieții în univers.