Cum ajunge motorina peste 8 lei pe autostradă, scumpind totul?
Într-un weekend obișnuit, prețul motorinei s-a așezat peste pragul psihologic de 8 lei pe autostrada București–Pitești, iar efectul nu rămâne doar în buzunarele șoferilor. Pe fondul unei cereri ridicate de mobilitate, diferența dintre prețul din autostradă și cel din oraș devine tot mai vizibilă: aproximativ 8,1 lei pe litru pe autostradă față de 7,9–8 lei în București. Pentru costul unui plin de 50 de litri, diferența poate ajunge la 5–7 lei, fenomen ce loveste în bugetul studenților și al celor care fac naveta săptămânal, în special către domeniile din capitală.
Fenomenul nu este nou, însă se accentuează pe fondul consolidării prețurilor internaționale ale combustibililor, al fluctuațiilor cursului valutar și al unei politici fiscale interne. În România, transportul de mărfuri depinde în mare măsură de șosea – peste 70% –, iar creșterea la pompă se transmite rapid în costurile firmelor de transport, care ulterior ajustează prețurile produselor de pe rafturi, de la pâine la bunuri de consum zilnic. Lanțul de producție al pâinii este un exemplu clar: recolta, silozurile, moara, brutăria și distribuția implică fiecare consum de combustibil, iar o creștere de câțiva bani pe litru poate însemna creșteri de preț de câteva procente la produsele finite.
În plus, structura taxelor reprezintă o parte semnificativă din prețul final al motorinei. În practică, aproximativ jumătate din preț sunt accize și TVA, iar un litru de motorină la 8,1 lei poate include între 3,6 și 4 lei ca taxe directe. În viitorul apropiat, România plănuiește să majoreze accizele începând cu 1 ianuarie 2026, ceea ce ar putea adăuga între 15 și 25 de bani la un litru, menținând însă tendința de creștere independentă de evoluția prețului petrolului. Pentru consumatori, această dinamică se traduce în atacuri directe ale bugetelor lunare, dar și în încercări ale companiilor de a-și menține echilibrul între costuri și prețul final.
Creșterea costurilor de transport se propagatează de-a lungul lanțului de producție al obiectelor de panificație: de la transportul grâului la silozuri, apoi la moară, la brutărie și, în final, la distribuție, fiecare etapă solicită motorină. Astfel, o majorare de câțiva bani pe litru poate genera creșteri de preț de câteva procente pentru pâine, croissante și produse similare. Reducerea consumului individual sau modificări în comportamentul de cumpărare devin tot mai pertinent în fața unor tarife din ce în ce mai dinamice.
Prognozele indică o nouă rundă de creșteri ale accizelor începând cu 1 ianuarie 2026, ceea ce poate însemna o presiune suplimentară asupra prețului lângă pompă indiferent de fluctuațiile pieței internaționale. În mod concret, costul total la pompă ar putea crește cu încă 15–25 de bani pe litru, iar efectul se va răspândi în lanțul de distribuție: de la producători la retail. Agricultorii, producătorii de panificație și comercianții vor trebui să gestioneze aceste costuri crescute fără a pierde competitivitatea, ceea ce poate însemna un nou recul asupra puterii de cumpărare a românilor și o corelare directă între prețul pâinii și prețul combustibililor.





