Un an de la șoc total: Turul I anulat, România intra într-o criză politică dură

Este un an de la cea mai tulbure decizie electorală din ultimii ani, când Curtea Constituțională a anulat primul tur al prezidențialelor din 2024, lăsând România într-un fel de aşteptare și incertitudine privind viitorul democrației sale. Decizia a forjat o reluare a alegerilor în 2025 și a redefinit compoziția politică, cu Nicușor Dan învingătorul turului al doilea și o nouă capitală de discuții despre integritate instituțională, influențe externe și rolul mass-media în procesul electoral. În urmă cu un an, 52% dintre români au votat în cel mai controversat tur, în care Georgescu a fost liderul, urmat în top de Elena Lasconi, iar Ciolacu și Ciucă au rămas într-o poziție vulnerabilă în contextul rezultatelor.

Marcel Ciolacu intră în cursa pentru șefia CJ Buzău: „Este un pas uriaș înainte, mă întorc unde am crescut” - Marcel Ciolacu şi-a depus, duminică, candidatura la Biroul Electoral Judeţean pentru funcţia de preşedinte al Consiliul Judeţean Buzău, în perspectiva…

În paralel cu această dinamică, s-au intensificat acuzațiile despre influență externă și manipulare online, cu rapoarte desecretizate de la autorități care afirmau un plan coordonat din afara țării pentru a susține candidatura lui Georgescu prin platforme precum TikTok și Telegram. Detalii despre utilizarea micro-influenceri plătiți au alimentat suspiciuni privind o operațiune informativă similară cu vulnerabilitățile întâlnite în alte regiuni. Curtea a descris hotărârea din 6 decembrie 2024 drept o „hotărâre istorică”, dar dezbaterea publică a rămas aprinsă, iar întreruperile politice au continuat să modeleze peisajul românesc.

Astăzi, procesul contează în continuare ca un reper de încredere în sistemul judiciar, în timp ce alegerile din mai 2025 se conturează: turul I s-a reluat cu noi candidați și cu o reconfigurare a elenizilor politici, iar turul II în luna mai a adus victoria lui Nicușor Dan. În toamna lui 2025, Dan a prezentat liderilor europeni „dosarul anulării”, susținând că Parchetul a expus influența rusă în scrutinul din 2024 și promițând să nu repete această experiență, în timp ce a anunțat public un raport despre alegerile din 2024, incluzând biografia lui Georgescu.

În primul tur, rezultatele au fost neobișnuite: Georgescu în frunte, Lasconi aproape de el, iar Ciolacu și Ciucă în poziții mai puțin favorabile liberilor. Participarea ridicată și controversele legate de manipularea online au afectat încrederea publică în procesul electoral, iar decizia Curții a forțat o reconfigurare completă a listei de candidați și a strategiilor de campanie.

Publicul a fost expus la rapoarte despre influențe externe, ceea ce a dus la criticile că „operțiuni informaționale” similare cu cele folosite în alte confruntări geopolitice pot submina suveranitatea votului. Analiștii subliniază cum discuțiile despre rețelele sociale, finanțarea micro-influencerilor și manipularea pe Telegram au creat o atmosferă de incertitudine în care votanții au fost bombardați cu mesaje diferențiate.

În dosare conexe, avocații lui Călin Georgescu au solicitat remedierea unor nereguli procedurale, având ca obiect semnături contestate și un proces-verbal semnat parțial, sugerând posibile erori în verificarea rechizitoriului de către un procuror care a făcut ancheta. Ei au cerut în termen de cinci zile să remedieze situația sau să retrimită cazul la Parchet, argumentând că asigurarea imparțialității este esențială pentru echitatea procesului. Această spirala juridică ar putea prelungi incertitudinea politică, în timp ce justiția încearcă să mențină echilibrul între puterile statului.