Alertă: Deepfake-urile te pot înșela financiar în doar câteva minute
În era inteligenței artificiale, videoclipurile și imaginile generate prin AI pot părea atât de reale încât pot induce în eroare chiar și oamenii bine intenționați. IGPR atrage atenția că aceste deepfake-uri nu mai sunt doar divertisment; ele au devenit instrumente preferate ale infractorilor din domeniul criminalității informatice, promovate masiv pe rețelele sociale. Scopul este unul singur: a obține câștiguri financiare ilicite, iar victimele pot pierde sume semnificative sau pot fi manipulate emoțional.
IGPR detaliază cele mai frecvente moduri de operare în 2025: trading scam și fraudă de investiții prin videoclipuri deepfake cu oameni de afaceri sau politicieni care recomandă platforme de investiții crypto sau tehnologii „miraculoase” promițând îmbogățire rapidă; scamuri caritabile prin deepfake cu copii sau celebrități care cer donații urgente; romance scam îmbunătățit cu profili false create cu ajutorul AI, prin care se întreține o relație pentru a cere bani pentru „urgențe”; fraudă CEO/CFO (Business Email Compromise evoluat) prin videocall-uri deepfake în care „șeful” solicită transferuri urgente; învelișuri de tip „impersonare celebrități” pentru a promova produse falsificate. Statisticile indică creșterea semnificativă a acestor tentații, cu pierderi financiare la scară globală în zeci de miliarde de dolari anual.
Realitatea este că aceste clipuri mock-up pot apărea în trenduri virale, fiind distribuite de conturi cu sute de mii de urmăritori și preluate de media locală fără verificări temeinice. Ele manipulează încrederea publicului, ridică întrebări despre veridicitatea informațiilor științifice (cum ar fi afirmații despre aselenizarea falsă sau perspective conspirative despre vaccinuri) și pot lovi în reputația unor persoane sau companii. Pierderile nu sunt doar financiare; traumele emoționale și erodarea încrederii în media pot persista.
Pe lângă impactul financiar, deepfake-urile pot alimenta dezinformarea științifică sau pot porni campanii de șantaj și hărțuire. Imagini cu persoane complet fictive pot fi folosite pentru a crea influenceri falși sau „martori” în povești de investiții, iar prezentările false pot deturna bani sau informații sensibile. În contextul actual, răspunsul social include încurajarea cetățenilor să verifice sursele, să nu verifice gratuit sintetizate și să raporteze rapid conținut suspect.
IGPR recomandă practici simple, dar eficiente: nu face click pe link-uri nesolicitate sau din reclame; nu transfera bani către persoane întâlnite online, mai ales dacă solicitările par exagerate sau urgente; verifică sursa oficială a oricărei afirmații sau promoții prin conturi verificate ale persoanelor publice sau companiilor; activează autentificarea în doi pași (2FA) în aplicațiile tale; folosește extensii de browser care pot detecta deepfake-urile; dacă ești victima unei fraude, raportează imediat autorităților pentru a facilita investigația. Aceste măsuri pot reduce semnificativ riscul și pot ajuta la limitarea daunelor.





