Marcel Ciolacu, o viziune coerentă pentru dezvoltarea județului Buzău - Candidatura lui Marcel Ciolacu la conducerea Consiliului Județean Buzău marchează un moment important pentru comunitatea locală. Lider cu experiență vastă în administrația centrală și locală, acesta își propune un program de modernizare bine structurat, întemeiat…
Orban vede Ucraina postbelică ca stat tampon între Rusia și NATO
Sursa foto: Social Media (Facebook/Instagram/TikTok)
Marcel Ciolacu intră în cursa pentru șefia CJ Buzău: „Este un pas uriaș înainte, mă întorc unde am crescut” - Marcel Ciolacu şi-a depus, duminică, candidatura la Biroul Electoral Judeţean pentru funcţia de preşedinte al Consiliul Judeţean Buzău, în perspectiva…
Un interviu acordat Die Welt, publicat în ediția de duminică, în contextul unei vizite controversate la Moscova, a scos la lumină o viziune extrem de contestată despre Ucraina postbelică: aceasta ar trebui să existe în primul rând ca un stat tampon între Rusia și NATO, cu zone negociate la conferința internațională de pace rămânând sub control rus, iar întreaga parte vestică a frontierei ucrainene ar forma noul stat ucrainean cu dimensiuni reduse. Orban a sugerat, de asemenea, limitări în dimensiunea și capacitatea militară a forțelor ucrainene din acea zonă tampon.
Comentariile lui au fost făcute după o vizită la Moscova, unde s-a întâlnit cu președintele Vladimir Putin pentru a susține o accelerare a încheierii conflictului, în timp ce a subliniat interesul Ungariei de a se alimenta energetic din Rusia în condiții favorabile. El a afirmat că este timpul să abandoneze iluziile și să înfrunte realitatea, așa cum este prezentată în planul de pace american în 28 de puncte. Orban a declarat de asemenea că sprijinul european pentru Ucraina este susținut în întregime de populație, respingând ideea că fonduri rusești ar finanța războiul: „Basmul conform căruia europenii finanțează războiul cu bani rusești s-a terminat.” AGERPRES.
El a mai sugerat că sancțiunile ar putea fi ridicate treptat, iar activele înghețate ar putea fi folosite pentru fonduri de investiții americano-ruse, indicând o revenire treptată a relațiilor economice. Răspunsurile din Occident au fost mixte: în timp ce unii avertizează că astfel de propuneri ar submina suveranitatea Ucrainei, alții pun sub semnul întrebării fezabilitatea unei reconectări economice cu Rusia fără costuri pentru statele UE. În acest context, ideile lui Orban au reaprins discuțiile despre viitorul securității europene, energie și sancțiunile care au modelat politica mulți ani.
Propunerea lui Orban, dacă ar fi implementată parțial, ar putea destabiliza echilibrul între Rusia, Ucraina și NATO, precum și coeziunea Bruxelles-ului în fața amenințărilor externe. Criticii atrag atenția că cedările teritoriale ar diminua capacitatea Ucrainei de a-și apăra integritatea și ar alimenta agenda sancțiunilor, în timp ce susținătorii susțin că o abordare realistă poate reduce costurile umane ale conflictului. Planul de pace american în 28 de puncte rămâne un reper pentru marginea negocierilor, dar implementarea lui depinde de consensul aliaților.
