Limba română a ajuns la borna în care degetul mare dictează normele: de la salonul parizian la TikTok, schimbarea nu e doar estetică, ci socială. Pe 31 august, de Ziua Limbii Române, cercetători și scriitori avertizează că transformarea e reală — iar AI poate amplifica atât frumusețea, cât și uniformizarea.
Istoric: înainte de secolul XX francofilia modela vocabularul; după 1989, engleza a intrat odată cu televiziunea și computerele. Azi, rețelele sociale aduc prescurtări, emoji și pierderea diacriticelor (ă, â, î, ș, ț). Emanuela Timotin semnalează riscul unei «scrieri aplatizate», iar Bogdan Harhătă notează că „uzul bate norma“. Adrian Cioroianu vorbește despre simplificare firească, dar vede în AI o provocare necunoscută.
Ce putem face — recomandări practice
- Păstrați diacriticele în texte publice pentru claritate și conservare lexicală.
- Folosiți AI ca instrument: generați texte-tip, apoi editați-le pentru vocea umană (Emanuela Timotin).
- Promovați lectura autorilor care modelează limba (Sadoveanu, Eminescu, Nichita — citați de Harhătă, Cioroianu, Vosganian).
Varujan Vosganian amintește că multe neologisme sunt inevitabile; Doina Ruști le vede ca evoluție creativă; Dan Perjovschi le consideră parte din viața limbii. Concluzia comună: româna se adaptează — dar are nevoie de o masă critică de vorbitori, standarde educaționale și de o utilizare conștientă a AI pentru a rămâne nu doar comunicativă, ci „frumoasă“. Nichita Stănescu rămâne măsura: „Limba română este patria mea.”
