România se confruntă cu o criză culturală profundă, avertizează Mihai Mitrică, directorul Asociației Editorilor din România. În timp ce bugetele culturale scad, piața de carte funcționează la un nivel fragil, iar efectele se resimt în școli, biblioteci și librării. Piața de carte a țării se cifrează la aproximativ 60 de milioane de euro în vânzări anual, iar totalul cititorilor activi este estimat la 1,3 milioane, adică în jur de 7% din populație. În București se comercializează, în mare parte, jumătate din volumul pieței, în timp ce restul se distribuie în orașe mari din Transilvania, iar mediul rural rămâne aproape deservit. Valul problemelor nu are doar cauze culturale: se resimte lipsa de infrastructură, dispar librăriilor în mediul rural, iar legea actuală a TVA-ului la carte este o barieră majoră pentru accesul la lectură.
Starea pieței de carte în România
În ciuda interesului crescut pentru cărți pentru copii – un sector ce a crescut în ultimii ani până la circa 25% din vânzări – vizibilitatea editurilor mici este în scădere, iar companiile mari operează cu marje reale de profit de doar 1-2%. Dovada este prăbușirea numărului de librării și dificultatea de a menține o rețea națională de distribuție.
Problemele structurale
Principalele obstacole includ infrastructura de distribuție insuficientă, lipsa publicului în mediul rural, scăderea investițiilor din partea statului și TVA-ul la carte, care ridică prețurile pentru cititori și reduc încasările editorilor.
Calea către redresare
Editorii propun soluții concrete: respectarea legilor existente (Legea Bibliotecilor, Drepturile de Autor), eliminarea sau reducerea TVA-ului la carte cu posibilitatea deductibilității, stimularea deschiderii librăriilor în mediul rural, sprijin pentru biblioteci publice și programe de promovare a lecturii în școli. De asemenea, este necesară o realocare a bugetelor culturale pentru a construi o rețea sustenabilă de distribuție a cărților, sălile de lectură, teatre și muzee, pentru a crește accesul la cultură și a preveni degradarea continuă a pieței. În final, cititul este văzut ca un antidot împotriva dezinformării: un cetățean informat își poate evalua critic sursele, iar investițiile în educație și cultură devin fundamentale pentru viitorul României.
