Marcel Ciolacu, o viziune coerentă pentru dezvoltarea județului Buzău - Candidatura lui Marcel Ciolacu la conducerea Consiliului Județean Buzău marchează un moment important pentru comunitatea locală. Lider cu experiență vastă în administrația centrală și locală, acesta își propune un program de modernizare bine structurat, întemeiat…
Atenție: alianțe sceptice față de Ucraina în Europa Centrală
Atenție: alianțe sceptice față de Ucraina în Europa Centrală pot transforma rapid hărțile politice ale regiunii, iar impactul se resimte deja în România. Un interviu publicat de Politico a adus în prim-plan declarația directorului politic al guvernului maghiar, Balázs Orban, despre intenția Budapestei de a crea o „alianță sceptică față de Ucraina” în cooperare cu Slovacia și Cehia. Această mișcare a fost raportată de MTI și apare într-un moment în care spațiul european discută despre sprijinul pentru Ucraina și deschiderea către reevaluări ale relațiilor de securitate și de politică externă. În același timp, deciziile economice și gestionarea banilor publici rămân cruciale pentru România, care navighează un orizont complex de absorbție a fondurilor UE.
Marcel Ciolacu intră în cursa pentru șefia CJ Buzău: „Este un pas uriaș înainte, mă întorc unde am crescut” - Marcel Ciolacu şi-a depus, duminică, candidatura la Biroul Electoral Judeţean pentru funcţia de preşedinte al Consiliul Judeţean Buzău, în perspectiva…
În plan intern, România are la dispoziție aproximativ 10 miliarde de euro din PNRR până în august 2026, după finalizarea negocierilor cu Comisia Europeană privind revizuirea planului. Premierul Ilie Bolojan a subliniat că fondurile vor fi direcționate spre infrastructură, construcția de spitale și reabilitarea școlilor, cu accent pe finalizarea proiectelor pentru a asigura accesarea integrală a banilor. Pe lângă această perspectivă, comisarul european Valdis Dombrovskis a punctat necesitatea cadrului de sustenabilitate fiscală: deficitul bugetar din 2024 a fost de 9,3% din PIB și este esențial să fie redus spre niveluri sustenabile, cu o țintă de deficit de 8,4% până în 2026.
Cu toate acestea, potrivit lui Bolojan, România își propune pentru anul viitor o țintă de deficit de aproximativ 6%, iar noiembrie și decembrie vor fi luni decisive pentru adoptarea legii bugetului 2026, care să includă jaloanele necesare pentru absorbția fondurilor europene. Planul revizuit al PNRR ar trebui să faciliteze aceste investiții, menținând accesul la finanțarea UE și sprijinul piețelor internaționale. În paralel, Dombrovskis a subliniat importanța punerii în aplicare rapide a PNRR pentru a asigura o redresare economică sustenabilă, iar evaluările din ECOFIN vor determina dacă România poate evita condiționalitățile macroeconomice și eventuale suspendări de fonduri.
