Marcel Ciolacu, o viziune coerentă pentru dezvoltarea județului Buzău - Candidatura lui Marcel Ciolacu la conducerea Consiliului Județean Buzău marchează un moment important pentru comunitatea locală. Lider cu experiență vastă în administrația centrală și locală, acesta își propune un program de modernizare bine structurat, întemeiat…
Ce ascund CV-urile publice ale demnitarilor și de ce tace Parlamentul?
Un proiect de lege promite să oblige primarii, miniștrii, parlamentarii și șefii de consilii județene să-și publice CV-urile pe paginile oficiale ale instituțiilor. Această idee, susținută de Gigel Știrbu (PNL), urmărește să crească transparența și accesul public la calificările, experiența și parcursul profesional al demnitarilor. Proiectul prevedea publicarea CV-ului complet și actualizat în termen de 30 de zile de la numire și stabilea o contravenție cu amendă de 10.000 lei în cazul nerespectării. Însă soarta lotului legislativ a fost una incertă: Senatul a respins proiectul, iar de atunci Parlamentul l-a ținut în derivă, plimbându-l între comisii, fără un aviz final.
Marcel Ciolacu intră în cursa pentru șefia CJ Buzău: „Este un pas uriaș înainte, mă întorc unde am crescut” - Marcel Ciolacu şi-a depus, duminică, candidatura la Biroul Electoral Judeţean pentru funcţia de preşedinte al Consiliul Judeţean Buzău, în perspectiva…
Inițiativa a fost inițiată în parlament de către Gigel Știrbu (PNL) ca măsură de transparență corespunzătoare, afirmând că verificarea publică a calificărilor ar facilita evaluarea demnitarilor de către cetățeni. În timpul dezbaterilor, proiectul a primit raport favorabil de la Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului, aviz pozitiv de la Comisia juridică și Comisia de comunicații, dar și un aviz negativ de la Comisia pentru drepturile omului. În septembrie, proiectul a fost trimis pentru raport suplimentar la aceeași Comisie, iar termenul de depunere a raportului a fost depășit, lăsând măsura în aer.
Contextul juridic recent complică însă această inițiativă. Curtea Constituțională a decis că demnitarii nu mai sunt obligați să-și publice declarațiile de avere, ceea ce a fost interpretat ca o scădere a standardelor de transparență în administrația publică, reducând impulsul pentru noi reglementări stricte în domeniu. Într-un astfel de peisaj, proiectul pare să lupte cu propriul său partid în privința răspunsului public, iar cetățenii urmăresc dacă parlamentarii vor reînvia discuția ori vor continua să tergiverseze.
Impactul potențial al adoptării ar fi semnificativ: transparența ar oferi cetățenilor un instrument direct pentru a verifica calificările și experiența oficialilor, posibil să influențeze percepția față de integritatea administrației și voto-urilor viitoare. În lipsa unei hotărâri clare, însă, rămâne de văzut dacă Parlamentul va decide să reaprindă discuția sau dacă tăcerea actuală va persista, lăsând această temă în coșul de dezbateri permanente.
