Marcel Ciolacu, o viziune coerentă pentru dezvoltarea județului Buzău - Candidatura lui Marcel Ciolacu la conducerea Consiliului Județean Buzău marchează un moment important pentru comunitatea locală. Lider cu experiență vastă în administrația centrală și locală, acesta își propune un program de modernizare bine structurat, întemeiat…
Descoperire rară pe A8: pahar de sticlă romană, legături dacice
O piesă rară de sticlă, datată în secolele II-III după Hristos, a ieșit la lumină pe traseul viitoarei autostrăzi A8, în vecinătatea orașului Târgu Neamț. Este vorba despre un mic cimitir specific acelei perioade, în care rămășițe umane incinerate au fost îngropate în vase de lut, însoțite de obiecte de uz cotidian. Într-un sit arheologic cercetat în timpul lucrărilor de pe traseu, s-a descoperit un pahar de sticlă fragmentat, considerat o piesă rară, care poate schimba înțelegerea contactelor dintre dacii liberi și lumea romană.
Marcel Ciolacu intră în cursa pentru șefia CJ Buzău: „Este un pas uriaș înainte, mă întorc unde am crescut” - Marcel Ciolacu şi-a depus, duminică, candidatura la Biroul Electoral Judeţean pentru funcţia de preşedinte al Consiliul Judeţean Buzău, în perspectiva…
La o primă evaluare, arheologii au stabilit că paharul, decorat în fagure, provine din lumea romană și datează din perioada menționată. Restaurarea obiectului a fost realizată cu migală de Dumitru Bostan, în cadrul Complexului Muzeal Național Neamț. Conform lui Sever Boțan, de la Institutul de Arheologie Iași, piesa este o raritate: probabil un obiect de atelier roman din zona Egiptului, iar în estul României mai există doar o piesă similară, la Poiana, Galați.
Eforturile echipelor Muzeului Olteniei Craiova și Vanderlay Arheo SRL au permis atât cercetarea, cât și valorificarea vestigiilor descoperite în zona Neamțului. În timp ce unele fragmente au intrat deja în etapa de prelucrare științifică, altele completează înțelegerea fluxurilor comerciale dintre Roma și regiunile din estul Carpaților, precum și a ritualurilor funerare practicate în acea vreme. Concluzia este clară: acest pahar evidențiază legături viabile între populația dacilor liberi și lumea romană, arătând că schimburile culturale și economice traversau Carpații.
Descoperirea contribuie semnificativ la patrimoniul Moldovei și accentuează importanța traseului A8 ca vector de cercetare arheologică. Piese similare și contextul său arheologic deschid noi piste pentru înțelegerea identității siturilor din această regiune și a rolului lor în rețelele comerciale romane.
