Este povestea care poate să întărească orice sprânceană: o fostă badantă din România a transformat o patiserie celebră din nordul Italiei într-un brand personal, unde fiecare produs este realizat manual. Doris Lupusanschi, acum în vârstă de 55 de ani, a ajuns în Italia în noiembrie 1999 și a început ca îngrijitoare pentru o doamnă a cărei fiu deschisese afacerea din Piața Santa Maria, în Montichiari, la aproximativ 30 de kilometri de Brescia.
În 2017, după ani în care pasiunea pentru gătit o însoțea pe tot parcursul zilei, Doris a preluat afacerea împreună cu o parteneră cu 20 de ani mai tânără. Astăzi, ea este în atelier, iar partenera se ocupă de înghețată. Însuși Doris descrie schimbarea ca pe o evoluție extrem de plină de satisfacții: „Fiecare produs de la Cremeria Mozart este realizat manual”. Această afirmație reflectă o filosofie concentrată pe calitate, migală și inspirație.
Drumul din casierie spre patiserie
Dintr-un început simplu în bucătăria experimentală a unei patiserii locale, Doris a transformat drumul său profesional într-o refacere a identității: a urmat cursuri de barista, ciocolaterie și somelier, iar această pregătire a ajutat-o să își contureze propriul stil în patiserie. Antrenamentele au fost completate de o cultură a execuției „manuale” și a atenției la detalii, elemente care au inspirat atât produsele, cât și relația cu clienții.
Învățarea meseriei în Italia
Veterinarul de idei al proiectului, Roberto Re, autor și trainer, a fost o sursă de inspirație pentru Doris timp de cinci ani. Învățarea a însemnat o adaptare constantă la ritmul unei comunități solicitante, dar și ocazia de a lucra alături de oameni care devin, în timp, o a doua familie. Doris subliniază importanța contactului zilnic cu clienții și cu colegii, ceea ce adaugă o dimensiune umană afacerii și o face parte dintr-o piață unde tradiția și inovația conviețuiesc.
O echipă ca o mare familie
Astăzi, Cremeria Mozart din Montichiari este prezentată ca un atelier unde creativitatea prinde formă în fiecare prăjitură și unde atmosfera de lucru este descrisă ca fiind vibrantă, aproape familială. Doris vorbește despre satisfacția de a lucra în Italia, în contact cu oameni dintr-o comunitate mare, iar proiectul ei demonstrează cum pasiunea poate transforma o carieră într-un drum de succes cu impact local.
