Explozie de memorie: expoziții-cheie despre Kos Andras și Irimescu

Este toamnă în care memoria se reaprinde în muzeele din România: expoziții despre artiști care au modelat identitatea națională, proiecte de arhitectură ce vizează orașul de ieri și filme care își croiesc drum printre lipsurile industriei. În această săptămână se conectează trei arii ale culturii: sculptură, arhitectură și cinema, prin expoziții și premii care aduc în prim-plan valoarea memoriei colective. În centrul atenției se află retrospectiva Kos Andras la Muzeul Național al Țăranului Român, comemorând un creator clujean cu 110 ani de la naștere, alături de moștenirea lui Ion Irimescu, sculptorul român apreciat drept „sculptor de suflete” și de proiectele de arhitectură care surprind Bucureștiul refuzat să devină.

Marcel Ciolacu intră în cursa pentru șefia CJ Buzău: „Este un pas uriaș înainte, mă întorc unde am crescut” - Marcel Ciolacu şi-a depus, duminică, candidatura la Biroul Electoral Judeţean pentru funcţia de preşedinte al Consiliul Judeţean Buzău, în perspectiva…

Retrospetiva Kos Andras la Muzeul Țăranului Român

expoziția ‚Kos Andras 110’, organizată de Institutul Liszt – Centrul Cultural Maghiar București în parteneriat cu Muzeul Național al Țăranului Român, marchează 110 ani de la nașterea sculptorului clujean. Vernisajul are loc la Sala Noua Galerie, marți, ora 19:00, în prezența ambasadorului Ungariei, Kissne Hlatki Katalin. Curatorii Szebeni Zsuzsanna și Portik Blenessy Ágota subliniază piesele donate bisericii reformate din Cluj și cele din patrimoniul familiei, alături de lucrări împrumutate de la colecționari. Catalogul trilingv completează expoziția, care poate fi vizitată până pe 23 noiembrie, miercuri–duminică, între 10:00–18:00 (lunea și marțea închise).

Ion Irimescu: sculptorul de suflete

Documentarul dedicat celui supranumit „sculptor de suflete” marchează 20 de ani de la moartea lui Ion Irimescu (n. 1903). Originar din Preutești, el este printre cei mai importanți artiști români ai secolului XX, cu o carieră în care a studiat la București, a primit burse în Franța și a fost rector în diferite instituții. Muzeul Memorial ‚Ion Irimescu’ din Fălticeni găzduiește cea mai bogată colecție de autori români, cu peste 300 de sculpturi în bronz, marmură și lemn, peste 1.000 de lucrări de grafică și o bibliotecă vastă. În 2024 lucrări ale maestrului au fost prezentate la Iași, în cadrul ediției Luna Sculptorilor Români, iar moștenirea sa rămâne un reper central în înțelegerea secolului XX.

Arhitectura ca memorie urbană: Bucureștiul care n-a mai fost

Expoziția de arhitectură și memorie urbană „Bucureștiul care n-a mai fost”, vernisată tot marți, prilejuiește o reflecție critică asupra proiectelor ce nu au fost construite în capitală. Organizată de Uniunea Arhitecților din România în parteneriat cu Universitatea de Arhitectură și Urbanism ‚Ion Mincu’ și co-finanțată de ARCUB, expoziția reconstituie prin randări, planșe și documente de arhivă viziuni netrăite, invitând publicul să analizeze prezentul prin ochii arhitecților și istoricilor implicați. Proiectul face parte din inițiativa „București. Împreună” 2025 și rămâne deschis până pe 10 noiembrie, în holul principal al universității.

Cinema românesc: provocări și premii UCIN

În lumea filmului, UCIN acordă în 2025 Marele Premiu și Trofeul pentru filmul „Anul nou care n-a fost”, regia Bogdan Mureșanu, alături de multiple distincții pentru scenariu, interpretare, montaj și muzică. Regizorul a indicat provocările industriei: „Orice film în România este teribil de greu de filmat.” Premiul evidențiază capacitatea producției românești de a genera opere recunoscute la nivel național, reflectând totodată dificultățile investițiilor și producției în contextul actual. Premiile și reacțiile au subliniat cadrul colaborativ dintre creatori români și colaboratori din zona regională.