Șocul politic global este aplombat de afirmația că Statele Unite au cerut, în cadrul Consiliului de Securitate, să se unească în adoptarea planului de pace susținut de către președintele Donald Trump pentru Fâșia Gaza, avertizând asupra unor consecințe grave pentru palestinienii din Gaza dacă nu se acționează.
În această ramură a diplomației, oficialii americani subliniază că acordul de încetare a focului este fragil și caută să transforme această ocazie într-o cale către o pace durabilă prin adoptarea rezoluției. Un purtător de cuvânt al misiunii SUA la ONU a indicat că există o ocazie istorică de dialog între Israel și palestinieni, deschizând perspectiva unui eventual stat palestinian.
Elemente-cheie ale textului rulate de către SUA includ comitetul pentru Pace prezidat de Donald Trump – văzut ca un organ de guvernare de tranziție cu mandat până la sfârșitul lui 2027 – și autorizarea unei forțe internaționale de stabilizare (ISF) care ar putea folosi toate măsurile necesare pentru a-și îndeplini mandatul, în conformitate cu dreptul internațional: sprijin pentru securitatea frontierelor în cooperare cu Israelul și Egiptul, demilitarizarea Fâșiei Gaza, destructurarea grupurilor armate nestatale, protecția civililor și formarea unei forțe de poliție palestiniană.
Perspectivele politice includ vizibil posibilitatea unui stat palestinian în viitor, condiționată de progresul reconstrucției Gazei și de reformele Autorității Palestiniene.
În context, Secretarul de stat Marco Rubio a exprimat optimism privind formularea textului și speranța unui vot cât mai curând. Îndoieli și controverse rămân însă: lipsa unui mecanism clar de monitorizare din partea Consiliului, necunoscutul rol al Autorității Palestiniene și detaliile mandatului ISF reprezintă provocări majore. Analizând aceste aspecte, se conturează un tablou în care victoria diplomatică poate fi obținută doar prin clarificarea responsabilităților și supravegherii internaționale.
