Corul copiilor cântă versuri lui Radu Gyr în Catedrala Națională

Șoc în Catedrala Națională: în cadrul Zilei Clerului Militar, Tronos Junior, corul copiilor al Patriarhiei, a interpretat o melodie pe versurile lui Radu Gyr, poet legionar, în data de 30 octombrie. Evenimentul, marcat printr-un Te Deum oficiat de Preasfințitul Varlaam Ploieșteanul, a adunat în fața altarului oficiali și oameni din conducerea militară, iar clipul momentului a fost distribuit de Basilica pe Facebook.

Marcel Ciolacu intră în cursa pentru șefia CJ Buzău: „Este un pas uriaș înainte, mă întorc unde am crescut” - Marcel Ciolacu şi-a depus, duminică, candidatura la Biroul Electoral Judeţean pentru funcţia de preşedinte al Consiliul Judeţean Buzău, în perspectiva…

Radu Gyr este una dintre cele mai cunoscute figuri legionare. Conform arhivelor CNSAS, el a fost comandant legionar în timpul co-guvernării cu regimul Antonescu și autorul imnului Mișcării Legionare. Documentele îl descriu ca fiind condamnat în 1945 la 12 ani și 5 luni pentru crime de război (dosarul 40.012, vol 10/2). Această biografie adaugă un context greu de ignorat în discuțiile despre repertoriul interpretat la suchte ceremonii.

Nu este pentru prima dată când la evenimente cu oameni din sfera militară se cântă versuri de Gyr. În această direcție, G4Media a solicitat puncte de vedere din partea purtătorului de cuvânt al Patriarhiei și a ministrului Apărării, Ionuț Moșteanu. De asemenea, au fost semnalate alte exemple: un imn legionar interpretat la un eveniment pentru viitori soldați în Sibiu, atribuit unui propagandist pro-rus, iar clipuri similare au fost șterse ulterior. Aceste situații ilustrează că tema memoriei este foarte sensibilă în spațiul public românesc.

Impactul acestor episoade se simte în discuțiile despre rolul instituțiilor religioase și militare în gestionarea memoriei istorice. Reacțiile variază între apeluri la clarități, cereri de comentarii oficiale, și solicitări ca simbolurile publice să reflcte valorile actuale ale societății. În plus, discuția scoate în evidență necesitatea unei transparențe sporite privind selecția repertoriului pentru evenimentele publice, mai ales când acestea au loc în spațiile sacre sau în legătură cu instituțiile de apărare.

În concluzie, incidentul ilustrează o polarizare în dezbaterea despre cum România își amintește trecutul, precum și presiunea exercitată asupra instituțiilor pentru a echilibra sensibilitățile istorice cu rolurile lor contemporane. Rămâne de văzut cum autoritățile vor răspunde solicitărilor de clarificare și ce soluții se vor găsi pentru a evita repetarea unor situații similare, fără a compromite funcțiile sacre sau trebuințele serviciului militar național.