Sursă foto: Social Media
O victorie cu cifre mari și ecouri strategice — AfD a câștigat, dar nu pe deplin, iar consecințele se resimt dincolo de granițe.
Partidul Alternativa pentru Germania a obținut 43,8% în Saxonia-Anhalt, cu 39 de mandate, urmat de CDU cu 17,2% (15), SPD 9,3% (8), Verzi 8,9% (8), Stânga 8,6% (8) și BSW 5,3% (5). FDP a rămas sub prag cu 2,6%. Rata de participare a fost aproape 78% — cea mai mare de la reunificare.
AfD a salutat rezultatul ca pe o „noapte istorică” (Ulrich Siegmund); copreședinții urmăresc deja un nivel federal. Siegmund, 35 de ani, figura tânără a campaniei, propune sloganuri naționaliste și reforme culturale; serviciile de informații locale cataloghează filiala drept „extremistă”, acuzație respinsă de lideri.
Analiștii identifică trei scenarii: AfD obține majoritatea absolută; BSW intră în parlament și sprijină AfD; sau AfD rămâne cel mai mare partid, dar guvernarea devine blocată, iar o coaliție fragilă (CDU–SPD–Verzi, susținută punctual de Die Linke) încearcă să mențină liniile. Parlamentul se reunește pe 6 octombrie; alegerea prim-ministrului poate trece prin trei tururi, cu riscul dizolvării dacă nu se ajunge la consens.
Reacțiile au fost ample: Donald Tusk a criticat ferm susținătorii AfD din Polonia, iar Franța a numit rezultatul un „semnal îngrijorător” (Roland Lescure). În schimb, lideri populisti europeni au salutat victoria. Economiștii avertizează că o politică de imigrație restrictivă poate agrava deficitul de muncă din regiune, iar pozițiile pro‑ruse ale unor membri AfD stârnesc temeri de securitate. România și UE vor urmări evoluția cu atenție, pentru că precedentul poate rescrie echilibrul politic la scară europeană.
