Europa a pus paşi mari în fotovoltaice, dar acum se blochează pe ambuteiaje de reţea iar România profită de lecţie. În timp ce UE a adăugat 67,2 GW noi în 2025, instalările încetinesc în 2026 în majoritatea ţărilor mari; România a ales să pună accent pe baterii înainte ca problema să devină criză.
Reţelele nu mai fac faţă zilelor însorite: orele cu preţuri negative au urcat cu 33% în Germania şi 237% în Spania faţă de prima jumătate a lui 2024. UE estimează o nevoie de 150 GW de stocare până în 2030, dar la sfârşitul lui 2025 existau doar 37 GW. Operatorii de reţea vor cheltui sute de miliarde pentru modernizări — dar bateriile raționalizează fluxul local de energie.
Analistul Antonio Arruebo remarcă că România „implementează sistemele de stocare relativ devreme” în procesul de extindere solară. Fotovoltaicele au crescut cu 45% în 2025; circa 330.000 de prosumatori au instalat panouri. Statul a eliminat taxe pentru stocare, a redirecţionat 76 milioane euro către baterii şi AFM a favorizat subvenţiile pentru stocare. Transelectrica raportează aproape 2.000 MWh capacitate şi ~1.000 MW putere instalată. Proiectul Ogrezeni promite 1 GWh stocare alături de 762 MW solar în 2027. DNV consideră România una dintre pieţele-cheie pentru baterii în Europa.
Măsurile de acum — depuneri mai mari la cererile de racordare, obligaţii de baterii la conectare — pot încetini ritmul pe termen scurt, dar reduc riscul blocajelor şi preţurilor volatile pe termen lung. România vizează astfel nu doar mai multe panouri, ci o reţea care funcţionează inteligent.
