Parlamentul poate direcționa direct miliarde prin proiecte PNRR de 10 miliarde de euro, aproape o treime din investițiile publice. Termenul pentru închiderea jalonelor expiră la finalul lunii august. Blocajul a două legi cheie amenință să transforme banii în birocrație.
Din punct tehnic, mai sunt 8 jaloane vitale, toate dependente de adoptarea a 6 legi aflate în stadii diferite. Jalonul 431 cere actualizarea cadrului juridic privind integritatea în funcția publică; nerealizarea lui atrage o sancțiune de 771 milioane de euro. Jalonul 509, referitor la folosirea terenurilor ADS ca zone de accelerare pentru investiții în regenerabile, are legea adoptată în Parlament. Jalonul 315 — Codul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor (CATUC) — a fost votat la 29 iulie în Camera Deputaților și se întoarce la Senat. Iar jalonul 119a, legat de decarbonizare, intrat în criză după un amendament PSD care blochează închiderea centralelor pe cărbune.
Consecințele sunt clare: dacă legea integrității sau pachetul de decarbonizare rămân nefinalizate, România riscă pierderi directe (771 milioane de euro doar pentru jalonul 431) și efecte în lanț asupra investițiilor regionale, în sectorul energetic și asupra credibilității guvernamentale.
Experții recomandă prioritizarea voturilor în Senat, remedii tehnice pentru amendamentele problematice, dialog rapid cu Comisia Europeană și planuri de contingență pentru absorbția proiectelor. Miza: nu e doar politică, ci stabilitatea financiară a următorilor ani.
