O iniciativă care promite să redefinească securitatea regională intră în atenția publică: România este propusă să găzduiască Hubul European de Securitate la Marea Neagră. Decizia a fost exprimată de europarlamentarul Victor Negrescu și susținută de majoritatea eurodeputaților români pro-europeni, în contextul incidentelor cu drone din zilele recente, care au evidențiat importanța unui răspuns comun al NATO și UE. Conform proiectului, hubul ar proteja rutele comerciale, porturile românești (în special Portul Constanța) și resursele de petrol și gaze, ar facilita demninarea și ar oferi României un plus de securitate și bani europeni pentru dezvoltare. Negrescu subliniază că, în această logică, sancțiuni dure împotriva Federației Ruse ar putea reduce capacitatea de producție a dronelor, iar România ar dobândi un rol de pilon de stabilitate în regiune.
În timp ce această inițiativă promite beneficii concrete, proiectul întâmpină și provocări semnificative: necesitatea unui consens regional cu Bulgaria, gestionarea de fonduri europene și asigurarea implementării eficiente a infrastructurii. Proiectul susține că hubul va facilita cooperarea cu NATO pentru protejarea zonelor Maritime din Marea Neagră, va administra fonduri europene și va crea oportunități de dezvoltare economică. Implicarea României în demersuri de demining, precum și sprijinul pentru porturi sunt văzute ca elemente-cheie ale unei politici mai coerente în zonă.
Contextul strategic
Propunerea se situează în contextul recentelor incidente cu drone rusești în apropierea spațiului nostru aerian, care au alimentat recomandările pentru un răspuns unificat la nivelul UE și NATO. Liderii europeni au subliniat necesitatea unei descurajări mai puternice și a întăririi flancului estic, cu promisiuni de sancțiuni suplimentare în cadrul pachetului comun de măsuri. În această configurație, hubul este descris ca un instrument pentru a asigura interconectarea politică și operațională a UE și a aliaților în zona Mării Negre.
Impact pentru România și regiune
Pentru România, beneficiile pot include o creștere în securitatea rutelor comerciale, un sprijin mai consistent pentru porturi, oportunități sporite de finanțare europeană și o consolidare a capacităților de reacție în caz de urgențe. Însă realizarea efectivă a hubului va depinde de capacitatea de a naviga în relațiile cu Bulgaria, de disponibilitatea fondurilor și de maturitatea proceselor de demare și demninare. În lipsa unui consens solid, proiectul rămâne o viziune ambițioasă, dar realist practic, dacă se asigură resurse, suport politic și o coordonare efectivă între parteneri.
Pași următori și concluzie
România are nevoie de cadrul strategic, de o evaluare tehnică detaliată și de spirijinul politică pentru a transforma această propunere într-o realitate operațională. În timp ce hubul promite, este esențial să se asigure claritatea în termeni de finanțare, distribuție a responsabilităților și evoluție pe teren, pentru a evita riscurile de escaladare și pentru a transforma oportunitățile în beneficii concrete pentru populație și economie.
