Există un temut paradox: a permite companiilor de utilităților să doboare dronele poate părea pragmatic, dar reprezintă și o problemă de responsabilitate legală la nivel european. Pe măsură ce dronele devin ieftine și omniprezente, operatorii de infrastructură critică cer instrumente de apărare.
Franța a adoptat în august o lege care autorizează operatorii acreditați să detecteze, să bruieze și să doboare aparate, iar Germania, Austria și alți membri UE studiază măsuri similare.
Situația implică și aspecte practice. Reuters notează că testele franceze au identificat trei integratori și 17 sisteme anti-dronă, iar Parisul vrea un catalog aprobat pentru companii precum EDF și SNCF, cu echipamente implementate până în 2027. Argumentul pragmatic vine din riscurile reale: descoperirea unei drone încărcate cu explozivi la Leipzig/Halle și atacurile din Ucraina au demonstrat că rețelele energetice pot fi vizate pe scară largă. Kristian Ruby, de la Eurelectric, avertizează că există o posibilitate concretă ca iarna să aducă întreruperi semnificative de căldură din atacuri hibride.
Pe teren, soluțiile variază. Polonia a permis unităților desemnate să neutralizeze dronele, PSE patrulează o rețea de 16.500 km, iar Lituania ridică substații fortificate. În schimb, lideri finlandezi precum Asta Sihvonen-Punkka susțin că responsabilitatea trebuie să rămână la autorități. Rheinmetall și alții avertizează că întârzierea decizională, fragmentarea responsabilităților și riscul de pagube colaterale (umane sau materiale) sunt principalele frâne pentru adoptare. Mai mult decât tehnologii mature — automatizate și capabile de răspuns în secunde — Europa are nevoie de reguli clare: cine ia decizia, cine plătește pentru erori și ce precedent legal acceptăm pentru protejarea rețelelor vitale.
