ȘOC total: Rusia se reîntoarce la troc pentru a ocoli sancțiunile occidentale, un fenomen care întoarce înapoi o parte din economia mondială într-un mecanism vechi, reinventat în epoca digitală. În fața restricțiilor financiare rigide, schimbul de bunuri – în loc de plăți în dolari sau euro – pare să devină o armă clandestină a celor care rezistă presiunilor occidentale. Reuters, citat de Agerpres, relatează că grâu pentru autovehicule chineze, semințe de in pentru electrocasnice și materiale de construcții din China sunt tranzacționate prin intermediul trocului, într-un context în care băncile evită alimentarea conturilor rusești cu tehno-logii de plată tradiționale. Deși magnitudinea nu este cuantificată public, semnale din piață indică o creștere a acestor tranzacții, ca răspuns la blocajele financiare impuse de Occident. În plus, dacă înainte de 1990 trocul a fost o soluție de supraviețuire, acum este văzut ca o modalitate de a menține comerțul în ciuda sancțiunilor, dar și ca un risc suplimentar pentru trasabilitatea fluxurilor financiare. Aceste evoluții apar într-un cadru în care autoritățile ruse îndrumă companiile spre bătăi de cap precum „tranzacțiile de tip barter” și, eventual, o platformă de barter generată de Ministerul Economiei, menită să ocolească restricțiile internaționale. Totodată, băncile chineze se tem de efectele sancțiunilor secundare, iar unele entități preferă să utilizeze agenți de plată sau structuri financiare alternative, inclusiv criptomonede, pentru a-și proteja interesele în cadrul măsurilor punitive internaționale. În această rețea complexă, volumul efectiv al trocului rămâne modest în comparație cu totalitatea comerțului exterior, iar datele oficiale diverg între statistici și evidențele vamale, sugerând că figura reală este mult mai dificil de surprins.
Contextul sancțiunilor și revenirea trocului
Calibrul sancțiunilor impuse Rusiei după invazia din 2022 a distorsionat relațiile comerciale globale. Îndepărtarea băncilor rusești de sistemul SWIFT și avertismentele către băncile chineze au împins actorii economici să exploreze acorduri alternative, cum ar fi barterul, ca mod de a menține livrările de resurse critice și de a evita fluxuri transfrontaliere fluxuate prin canale tradiționale. O parte din companii explică această opțiune prin necesitatea de a naviga printre reglementările complexe și de a evita sancțiuni secundare, în timp ce specialiștii subliniază că această formă de comerț este dificil de monitorizat.
Tranzacții identificate și semnificațiile lor
Unul dintre exemplele raportate vorbește despre o tranzacție în care automobile chinezești au fost plătite în yuani, iar partenerii ruși au achiziționat grâu cu ruble, iar apoi grâul a fost schimbat pentru vehicule. Alte tranzacții menționează schimburi de semințe de in pentru electrocasnice și materiale de construcții, sau livrări de metale în schimbul echipamentelor chinezești. Astfel de tranzacții, deși puțin numeroase, arată cum complexitatea lanțurilor de aprovizionare poate permite ocolirea unor mecanisme tradiționale de plată. În paralel, discuțiile despre existența unei platforme de barter și utilizarea conturilor în cadrul VTB din Rusia sau a altor canale alternative sugerează o adaptare rapidă la situația geopolitică actuală.
Impactul asupra economiei globale și implicațiile pentru cetățeni
Pentru consumatori și piețe, amortizarea sancțiunilor prin troc poate însemna costuri mai mari, opțiuni de produse mai reduse sau întârzieri în livrări. În același timp, această practică evidențiază lipsa de transparență și riscurile asociate cu fluxurile comerciale necorespunzător monitorizate. Autoritățile internaționale și comercianții caută echilibrul între necesitatea de a menține aprovizionarea cu bunuri esențiale și respectarea regulilor internaționale. În timp ce trocul nu reprezintă soluția dominantă, el apare ca un indicator al fragilității sistemelor tradiționale în fața presiunilor geopolitice, subliniind nevoia unor reglementări mai clare și a opțiunilor de plată mai robuste.
