Marcel Ciolacu, o viziune coerentă pentru dezvoltarea județului Buzău - Candidatura lui Marcel Ciolacu la conducerea Consiliului Județean Buzău marchează un moment important pentru comunitatea locală. Lider cu experiență vastă în administrația centrală și locală, acesta își propune un program de modernizare bine structurat, întemeiat…
ALARMĂ: Desființarea sectoarelor din București poate ruina bugetul
O platformă politică nouă, promovată de Vlad Gheorghe, dă semnalul unui teren foarte fragil: desființarea sectoarelor din Capitală și posibil desființarea Județului Ilfov. Totul a fost articulat ca răspuns la un referendum inițial votat în noiembrie 2024, care ar fi putut transfera fonduri de la primăriile de sector către Primăria Capitalei, schițând o reorganizare majoră a finanțării locale. Vlad Gheorghe susține public că un deputat de Timiș intenționează să blocheze punerea în practică a acestui referendum și să protejeze „baronii de sector”. El a anunțat pe Facebook că va depune amendamente pentru a transforma proiectul într-un demers clar: „PROIECT PRIVIND DESFIINȚAREA SECTOARELOR ȘI A JUDEȚULUI ILFOV”.
Marcel Ciolacu intră în cursa pentru șefia CJ Buzău: „Este un pas uriaș înainte, mă întorc unde am crescut” - Marcel Ciolacu şi-a depus, duminică, candidatura la Biroul Electoral Judeţean pentru funcţia de preşedinte al Consiliul Judeţean Buzău, în perspectiva…
Proiectul inițial viza modificarea structurii administrative, în contextul discuțiilor despre finanțarea Capitalei și a sectoarelor, în timp ce realitatea politică implică alianțe și interese locale, adesea înnăscute între sectoare și Ilfov. Vlad Gheorghe acuză colaborarea între baroni locali și decidenți politici, sugerând că finanțele publice pot fi canalizate în mod disproporționat.
Propunerea oficială este tranzacționată ca o desființare a structurii actuale a sectoarelor și a Județului Ilfov, urmată de o reorganizare administrativă cu distribuție diferită a fondurilor publice. Liderul DREPT accentuează necesitatea „reparării” sistemului prin eliminarea baronilor locali și a instituțiilor considerate redundante, argumentând că acestea împiedică o performanță reală a administrației.
Cadrul legal existent, inclusiv cadrul referendarelor și al reformelor, rămâne în discuție. Criticii avertizează că modificările pot intra în zona discutabilă a Constituției și a competențelor administrației locale, existând riscul ca decizii să nu atingă scopul declarativ sau să deschidă alte jocuri politice. Reacțiile politice sunt împărțite: susținători ai consolidării puterii centrale pot vedea în aceasta o cale de eficientizare, în timp ce adversarii avertizează asupra riscurilor de centralizare excesivă, cu potențial impact asupra serviciilor publice din București și Ilfov.
