Marcel Ciolacu, o viziune coerentă pentru dezvoltarea județului Buzău - Candidatura lui Marcel Ciolacu la conducerea Consiliului Județean Buzău marchează un moment important pentru comunitatea locală. Lider cu experiență vastă în administrația centrală și locală, acesta își propune un program de modernizare bine structurat, întemeiat…
IT-istul a alergat dus-întors pe creasta Făgărașului: 166 km în 46 ore
IT-istul sibian Dani Alexandru Cruciat a scris una dintre cele mai surprinzătoare povești de reziliență din munții României: a alergat dus-întors creasta Făgărașului, aproximativ 166 de kilometri, în aproape 46 de ore, dormind doar 10 minute pe parcurs. Evenimentul, planificat la sfârșitul lunii septembrie 2025, a fost în cea mai mare parte solo, fără echipament de susținere, iar condițiile variate de munte i-au testat atât rezistența fizică, cât și pe cea mentală. Această performanță a fost descrisă ca o îndepărtare deliberată de problemele zilnice, o cale de a reveni la simplitate în natură.
Marcel Ciolacu intră în cursa pentru șefia CJ Buzău: „Este un pas uriaș înainte, mă întorc unde am crescut” - Marcel Ciolacu şi-a depus, duminică, candidatura la Biroul Electoral Judeţean pentru funcţia de preşedinte al Consiliul Judeţean Buzău, în perspectiva…
Întotdeauna mi-am dorit să mă detașez de ritmul orașului și să merg pe ture lungi, spune Dani. Creasta Făgărașului reprezintă pentru el o provocare autentică: porțiuni tehnice, teren variat și nopți marcate de frig și întuneric. Cel mai mare risc pentru un alergător în asemenea curse este somnul: experiența sa anterioară în Tor des Géants, unde a dormit aproximativ 30 de minute într-un refugiu sub supravegherea unui doctor, i-a arătat că odihna minimă poate fi crucială. Pe creasta Făgărașului, însă, somnul a fost aproape inexistent, iar noaptea a însemnat un test de voință și concentrare la limită.
Creasta Făgărașului este recunoscută pentru porțiuni tehnice, cu treceri asemănătoare coborârilor abrupte și ascensiunilor continue. Cea mai discutată secțiune, Custura Sărății, a fost traversată în condiții nocturne, ceea ce a amplificat dificultatea și a impus o planificare riguroasă a nutriției, hidratării și a ritmului. Participanții la astfel de curse trebuie să gestioneze riscurile meteorologice, schimbările de altitudine și potențialele halucinații din cauza oboselii.
Din perspectiva pregătirii, performanța lui Dani demonstrează importanța experienței acumulate în ultra-maraton, cum ar fi Tor des Géants (140 km, peste 11.000 m diferență de nivel pozitiv, terminat în 30h30), precum și în expediții solitare în Carpați. Povestea lui subliniază importanța detașării mentale, a disciplinei și a adaptării la condiții extreme. Pentru cititori, acest caz oferă câteva idei: importanța antrenamentelor incremental, planificarea detaliată a unei ture lungi, ascultarea semnalelor corpului și abordarea sigură a odihnei în situații extreme.
