Repatrierea lui Grigore Ghyka

Rămășițele ultimului domn al Moldovei, Grigore Alexandru Ghyka (1807–1857), se întorc în țară după 168 de ani, într-un ceremonial emoționant la Opera Națională din București. Evenimentul, programat duminică, 9 noiembrie 2025, începând cu ora 09:30, este scorul unei reconectări majore cu epoca în care s-a fixat dezvoltarea modernă a Principatelor Române.

Marcel Ciolacu intră în cursa pentru șefia CJ Buzău: „Este un pas uriaș înainte, mă întorc unde am crescut” - Marcel Ciolacu şi-a depus, duminică, candidatura la Biroul Electoral Judeţean pentru funcţia de preşedinte al Consiliul Judeţean Buzău, în perspectiva…

Repatrierea, efectuată pe 7 noiembrie din cimitirul din Le Mée-sur-Seine, Franța, este însoțită de o expoziție documentară ce va deschide publicului în foaierul Operei Naționale. Evenimentul este mai mult decât o ceremonie; este un gest de recunoaștere națională pentru rolul lui Ghyka în modernizarea statului român, în contextul repunerii în scenă a ideilor sale despre libertate, justiție socială și responsabilitate publică.

Contextul acestui moment deschis publicului include o suită de ceremonii în București, Focșani și Iași, cu onoruri militare și momente de reculegere. Programul este organizat de Jandarmeria Română și Familia Ghyka, în parteneriat cu Opera Națională București, autorități locale, TVR, TAROM și Ministerul Afacerilor Interne, cu sprijinul Ambasadei României la Paris.

Grigore Alexandru Ghyka este văzut ca un pilon în deschiderea spre modernitatea românească. Pe lângă momentul crucial al Unirii Principatelor, el a susținut reforme curajoase, precum dezrobirea romilor, abolirea cenzurii, dezvoltarea serviciilor publice și un model de guvernare inspirat de democrațiile europene. În plus, el este asociat cu fondarea Jandarmeriei Române în 1850, un pilon de ordine publică în procesul de modernizare. Repatrierea rămășițelor devine astfel un eveniment de memorie și consolidare identitară, ilustrând legătura dintre istorie și prezent, iar expoziția documentară completează imaginea cu surse, fotografii și filme ce ilustrează contribuțiile sale la edificarea statului român modern.

La nivel cultural, evenimentul demonstrează cum România își gestionează memoria istorică prin locusuri publice, rute comemorative și colaborări internaționale. Participarea oficialilor, a familiei Ghyka și a instituțiilor naționale subliniază valoarea simbolică a momentului, dar și necesitatea contextualizării istorice pentru noile generații, în scop educațional și civic.

În final, ceremonia din București, alături de repatrierea din Franța, creează un pod între trecut și prezent, invitând publicul să reflecteze asupra forței proiectelor de modernizare și a responsabilității fiecăruia în a păstra vie memoria liderilor care au modelat România modernă.