ANAT susține că România este singura țară din Europa care atrage mai puțini turiști internaționali astăzi decât în perioada comunistă. În 1980, țara era vizitată de peste 3,4 milioane de turiști străini; în prezent, numărul este puțin peste 2 milioane. Aceste cifre ridică întrebări despre viitorul turismului românesc și despre modul în care sectorul se poate redresa în următorii ani.
În timp ce alte state investesc în conectivitate, promovare digitală și atracții noi, România pare să rămână în urmă. Pentru comunitățile locale, impactul poate însemna scăderea veniturilor din turism, afectarea locurilor de muncă din industria ospitalității și reduceri ale investițiilor în infrastructură.
Datele ANAT indică clar descreșterea față de 1980: 3,4 milioane turiști în urmă cu patruzeci de ani, față de doar puțin peste 2 milioane în prezent. Afirmația ca fiind ‘unicul caz în Europa’ este subliniată de asociație, indicând o anomalie în regiune.
Este afectată cererea pentru servicii hoteliere, alimentație, transport turistic. Un număr mic de turiști poate însemna scăderea ocupării forței de muncă în stațiunile turistice, reducerea veniturilor la bugetele locale și mai puține investiții în infrastructură culturală și de agrement.
Explicațiile posibile includ lipsa conectivității aeriene suficiente, promovare insuficientă la nivel internațional, percepția privind siguranța și serviciile, precum și concurența destinațiilor din Europa Centrală și de Sud-Est. Un mix de factori implicați poate condiționa o redresare lentă în anii următori.
Pașii recomandați vizează conectivitatea (rute directe, promovare țintită), parteneriate public-privat pentru investiții în infrastructură turistică, digitalizare a ofertei, și programe de promovare în piețe-cheie. Relaționarea cu autoritățile locale și cu actorii din industrie poate transforma promisiunile în rezultate concrete, facilitând revenirea românilor și a turiștilor străini pe destinațiile românești.
