Marcel Ciolacu, o viziune coerentă pentru dezvoltarea județului Buzău - Candidatura lui Marcel Ciolacu la conducerea Consiliului Județean Buzău marchează un moment important pentru comunitatea locală. Lider cu experiență vastă în administrația centrală și locală, acesta își propune un program de modernizare bine structurat, întemeiat…
Cel mai mare cadran solar din România a fost inaugurat
O poveste despre timp, natură și un trecut neglijat, transformat într-un reper turistic ce poate potența Via Transilvanica. În comuna Cetate din județul Bistrița-Năsăud, înalt de peste 900 de metri, pe fostul heliport folosit de Nicolae Ceaușescu pentru vânătoare, a răsărit Sol Rex Regum — cel mai mare cadran solar din țară, cu un diametru de 20 de metri și un gnomon de doi metri.
Marcel Ciolacu intră în cursa pentru șefia CJ Buzău: „Este un pas uriaș înainte, mă întorc unde am crescut” - Marcel Ciolacu şi-a depus, duminică, candidatura la Biroul Electoral Judeţean pentru funcţia de preşedinte al Consiliul Judeţean Buzău, în perspectiva…
Proiectul a fost realizat de Asociația Tășuleasa Social, în parteneriat cu primăria Cetate, la inițiativa pasionatului Damaschin Berende. Întregul ansamblu include un izvor pentru drumeți și un panou informativ care explică cum se interpretează umbrele pe suprafața cadranului.
Cadranul este amplasat la Dealu Negru, lângă cabana administrată de Romsilva, iar ultimul popas al dictatorului în zonă a fost în octombrie 1989, înainte de căderea regimului. Într-un gest de reîntoarcere a spațiului furat naturii, proiectul a transformat heliportul abandonat într-un spațiu de contemplare a timpului și a naturii. „Gândul s-a născut în urmă cu destul de mulți ani… Era un spațiu foarte rece și deprimant… Trebuia să îl întoarcem spre natură”, spune Damaschin Berende, inițiatorul proiectului, citat de AGERPRES. În plus, cadranul Sol Rex Regum completează seria de peste 1.400 de kilometri ai Via Transilvanica, devenind al 20-lea sundial pe traseu, după cele din Bistrița-Năsăud, Harghita, Mureș, Sibiu, Alba, Hunedoara, Brașov și Caraș-Severin.
Pe lângă rolul său de ceas solar, cadranul funcționează ca un calendar astronomic: patru curbe colorate descriu traiectoria umbrelor în funcție de anotimpuri — roșu pentru solstițiul de vară, albastru pentru cel de iarnă, galben pentru echinocții și portocaliu pentru data simbolică 10 mai, ziua în care comunitatea Tășuleasa Social organizează „Ziua Bună pe Via Transilvanica” iar în 1866 Regele Carol I a pășit pentru prima dată pe pământ românesc la Drobeta Turnu-Severin. Gnomonul a fost realizat din andezit sub formă de fluture, semn simbolic al trecerii timpului. Offshore-ul artistic completează experiența vizitatorilor care pot medita la fragilitatea timpului în contextul unor peisaje montane impresionante.
Inaugurarea a dovedit punctul central al cadranului: umbra indică ora reală la amiază — 12:04:49, în ciuda orelor legale, reafirmând rolul cadranului ca etalon natural.
