Marcel Ciolacu, o viziune coerentă pentru dezvoltarea județului Buzău - Candidatura lui Marcel Ciolacu la conducerea Consiliului Județean Buzău marchează un moment important pentru comunitatea locală. Lider cu experiență vastă în administrația centrală și locală, acesta își propune un program de modernizare bine structurat, întemeiat…
UE lanseaza Scutul democratiei iar Romania primeste testul maturitatii
Bruxelles — Comisia Europeană a prezentat miercuri Scutul european pentru democrație, o inițiativă menită să consolideze democrațiile din Uniune prin măsuri concrete de protejare și promovare a pilonilor esențiali: libertatea de exprimare, mass-media independente, alegeri corecte și o societate civilă dinamică. În același timp, CE a publicat o Strategie europeană pentru societatea civilă, axată pe implicare, protecție și sprijin pentru ONG-uri și alte organizații civice, atât în UE, cât și în acțiunile externe ale blocului. Ambele inițiative au fost prezentate în cadrul discursului despre Starea Uniunii al președintei Ursula von der Leyen.
Marcel Ciolacu intră în cursa pentru șefia CJ Buzău: „Este un pas uriaș înainte, mă întorc unde am crescut” - Marcel Ciolacu şi-a depus, duminică, candidatura la Biroul Electoral Judeţean pentru funcţia de preşedinte al Consiliul Judeţean Buzău, în perspectiva…
Scutul european pentru democrație se bazează pe trei piloni: protejarea integrității spațiului informațional; consolidarea instituțiilor, alegerilor corecte și libere, precum și a mass-mediei libere și independente; stimularea rezilienței societății și a implicării cetățenilor. Un element central este înființarea Centrului european pentru reziliență democratică, care va uni expertiză UE și state membre pentru a anticipa, detecta și răspunde amenințărilor, în special ingerințelor străine și dezinformării. Centrul va funcționa în corelare cu Serviciul European de Acțiune Externă, conectând rețelele existente și deschizând o platformă comună pentru organizații ale societății civile, cercetători și verifioare ale veridicității informațiilor.
În direcția protejării spațiului informațional, UE va continua colaborarea în temeiul Codului de conduită privind dezinformarea și va pregăti un Act legislativ privind serviciile digitale și un protocol de situații de criză pentru a facilita coordonarea între autoritățile relevante și pentru a asigura reacții rapide la operațiunile de informare la scară largă. Se va înființa o rețea europeană independentă de verificatori ai veridicității informațiilor pentru a stimula capacitatea de verificare a veridicității informațiilor în toate limbile oficiale ale UE. Observatorul european al mass-media digitale va dezvolta noi capacități independente de monitorizare și analiză pentru conștientizarea situației cu privire la alegeri sau în situații de criză.
În ceea ce privește instituțiile, alegerile corecte și libere, și mass-media libere și independente, Comisia va consolida activitatea din cadrul Rețelei europene de cooperare privind alegerile, va oferi orientări privind utilizarea responsabilă a inteligenței artificiale în procesele electorale și va actualiza setul de instrumente pentru alegeri prevăzut în DSA. De asemenea, va sprijini securitatea actorilor politici printr-o recomandare de bune practici și va lansa un program de reziliență în mass-media pentru jurnalismul independent.
În comerțul cu implicarea cetățenilor, Strategia UE pentru societatea civilă prevede o nouă platformă a societății civile până în 2026, un centru de cunoștințe online despre spațiul civic și facilitarea accesului la finanțări, inclusiv prin AgoraEU, cu un buget de 9 miliarde de euro ca parte a noului cadru financiar multianual. Îndreptarea atenției către alfabetizarea mediatică și digitală, expresia cetățeniei UE, precum și instrumentele participative sunt parte integrantă a acestei viziuni.
La nivel național, analiza sursei secundare semnalează Strategia Națională de Apărare 2025 2030 a României ca un pas major spre o noțiune de independență solidară, definind securitatea ca un bun comun interdependent de educație, infrastructură și reziliență socială. Analistul Alexandru Coita avertizează însă că documentul rămâne în mare parte aspirational dacă nu preia mecanisme clare de implementare, bugete alocate, calendar, și coordonare interinstituțională. Întrebările-cheie sunt cine gestionează implementarea, cum vor fi monitorizate progresele, ce indicatori vor ghida etapele viitoare. Contextul războiului din Ucraina și amenințările hibride subliniază necesitatea trecerii de la planuri la acțiuni concrete.
În esență, aceste inițiative reflectă o viziune în care democrația, securitatea națională și reziliența socială devin interconectate. Succesul depinde de implementare, finanțare și o guvernanță clară, capabile să transforme intențiile în rezultate palpabile pentru cetățeni.
