Alertă: Deficiențe în ancheta din Teleorman

Un avertisment serios pentru încrederea în sistemul de justiție iese la lumină în urma unui control amplu dispus de procurorul general al PÎCCJ, Alex Florența, în dosarul femicidului din Teleorman. Raportul indică deficiențe semnificative atât în activitatea Poliției din Teleorman, cât și în supravegherea cercetării penale de către procurorul de caz. Parchetul General a sesizat Ministerul Afacerilor Interne pentru măsuri conform competențelor legale și Inspecția Judiciară pentru demararea cercetării disciplinare împotriva procurorului din Turnu Măgurele, pentru gravă neglijență. Astfel, femeia de 25 de ani, victimă a violenței comise de fostul soț, a rămas nevăzută de autorități în momentele critice, deși exista un ordin de protecție provizoriu.

Marcel Ciolacu intră în cursa pentru șefia CJ Buzău: „Este un pas uriaș înainte, mă întorc unde am crescut” - Marcel Ciolacu şi-a depus, duminică, candidatura la Biroul Electoral Judeţean pentru funcţia de preşedinte al Consiliul Judeţean Buzău, în perspectiva…

Ce relevă controlul și ce fel de nereguli au fost identificate

1. Deficiențe în modul în care organele de poliție au efectuat cercetarea, în special în raportarea și evaluarea riscului pentru victima, precum și în verificarea temeinică a sesizărilor la 112.
2. Lipsa de coordonare reală între poliție și procuror, nu există o notă de îndrumare sau alte măsuri de supraveghere, deși se impunea o reacție rapidă pentru clarificarea situației de fapt.
3. Discrepanțe între constatarea vizuală a leziunilor la momentul intervenției (cu leziuni evidente) și fără înregistrări corespunzătoare în formularul de evaluare a riscului, precum și omisiuni în audierea martorilor și a altor membri ai familiei.
4. După 26 septembrie 2025, dosarul a rămas în pasivitate, iar probatoriul administrat în respectiva perioadă nu a fost valorificat în mod accelerat în scopul confirmării infracțiunilor sesizate.

În raport se subliniază că aceste deficiențe pot afecta grav capacitatea de a proteja victima și pot avea implicații majore:

• Nu s-a administrat nicio măsură de protecție suplimentară în condițiile în care agresorul se afla sub ordin de protecție și exista posibilitatea de a încălca pacea publică.
• Nu s-a audiat vecinul sau alți martori, iar existenta unui istoric de violență în familie nu a fost suficient analizată în evaluarea riscului, ceea ce poate deține responsabilitatea pentru decizii ulterioare.

Conform comunicatelor România a înregistrat cel puțin 51 de femicide în 2025 până în prezent, iar dezbaterea publică despre monitorizarea electronică a agresorilor a fost amplificată de afirmațiile oficiale și dezbaterile parlamentare. Guvernul și autoritățile judiciare promit reforme și monitorizări, iar ministrul Justiției vor să intensifice intervențiile pentru protecția victimelor. Între timp, aceste constatări ridică întrebări legate de eficacitatea sistemului în situații critice și despre necesitatea unor măsuri eficiente, rapide și verificabile pentru prevenirea noilor tragedii.

Rescrierea procedurilor și cooperarea interinstituțională sunt sugerate ca răspunsuri directe la vulnerabilități. În contextul discuțiilor despre monitorizarea electronică a agresorilor, un grup de actori politici și judiciare subliniază necesitatea unei legislații clare și a unei implementări riguroase, menită să prevină repetarea violenței domestice. În mod repetat, specialiștii avertizează: femicidul poate fi previzibil dacă sistemul nu reacționează rapid și dacă istoricul de violență nu este evaluat în mod profesionist.