Alegerile parțiale CJ Buzău pot decide viitorul județului

Sursa foto: Social Media (Facebook/Instagram/TikTok)

Marcel Ciolacu intră în cursa pentru șefia CJ Buzău: „Este un pas uriaș înainte, mă întorc unde am crescut” - Marcel Ciolacu şi-a depus, duminică, candidatura la Biroul Electoral Judeţean pentru funcţia de preşedinte al Consiliul Judeţean Buzău, în perspectiva…

În această luptă electorală pentru CJ Buzău, alegerea noului președinte poate schimba cursul județului după 35 de ani de dominare politică. Duminică, 7 decembrie, Biroul Electoral de Circumscripție Județeană (BECJ) nr. 10 a validat opt candidați, într-o poll-up politic ce promite spectacol, promisiuni și o cursă care poate redefini administrația locală. Prima poziție pe buletin i-a fost atribuită, prin tragere la sorți, lui Adrian Dogaru, fost cadru militar, reprezentând SOS România. Dogaru avertizează că singura cale pentru a salva buzoienii este o reformă reală în administrația publică, iar prima măsură pe care o propune este angajarea unei firme de audit la Consiliul Județean. „Buzoienii au nevoie de măsuri urgente care să le schimbe viața în bine acum… Doar nu om care nu face parte din sistem poate face asta. Nu lăsați puterea în mâna lor din nou. Vor fi încă trei ani pierduți”, a declarat el pe Facebook.

Pe poziția a doua se află Brînzea Dragoș-Eugen, specialist de mediu și reprezentant al Partidului Oamenilor Tineri (POT). El s-a prezentat ca fiind buzoian autentic, educat în oraș și convins că schimbarea poate porni de la Buzău pentru întreaga țară: „mi-am dorit o schimbare în 2024 și am văzut în POT oportunitatea de a o aduce în administrație”.

Candidatul comun al Partidului Național Liberal (PNL) și al Uniunii Salvați România (USR) este Mihai Răzvan Moraru, poziția a treia. El promite o administrație locală nouă după alegeri și susține că rezultatul va demonstra o altă față a guvernării locale.

La poziția a patra se află Marcel Ciolacu, fost premier, reprezentând Partidul Social Democrat. Ciolacu își exprimă disponibilitatea de a reveni la rădăcinile sale locale, afirmând că experiența dobândită în București și în legislativ poate ajuta la implementarea viziunii pentru Buzău.

Al cincilea pe buletin este deputatul Alin Avrămescu, propus de AUR. Afirmația sa publică subliniază opoziția față de coaliția PSD-PNL-USR și desemnează AUR ca singura alternativă serioasă în opinia sa.

Pe poziția șase se află Mihai Budescu, candidatul PRM, care promite liniște, stabilitate și implicare responsabilă în administrarea județului, exprimându-și disponibilitatea de a lucra pentru binele comunității.

Gheorghe Gabriel Pană, fost polițist, este candidatul Acțiunii Conservatoare (AC) pentru CJ Buzău. Pană evidențiază necesitatea unei administrații curate, axate pe infrastructură modernă și pe creșterea locurilor de muncă. El se laudă cu experiența în consolidarea echipelor menite să-i aducă pe buzoieni în centrul deciziilor.

În fine, pe poziția a opt, este independentul Silviu Iordache, antreprenor și fost prefect al județului. Iordache spune că românii s-au săturat de promisiuni de partid și că pot schimba direcția județului dacă oftează cu adevărat governance orientat spre cetățeni.

Contextul organizatoric nu este lipsit de interes: în județ sunt 424 de secții de votare, iar rezultatul alegerilor poate influența nu doar administrația locală, ci și relațiile dintre partide în contextul peisajului politic național. Această competiție reprezintă o oportunitate unică pentru buzoieni să-și reafirme încrederea în instituții printr-un proces competitiv, cu candidate diverse la frontierele conservatorismului, reformei, orașelor și mediului de afaceri.

Alegerile parțiale pentru CJ Buzău au apărut ca răspuns la necesitatea unei conduceri cu capacitatea de reformă, într-un context în care cetățenii cer transparență și rezultate palpabile. În acest joc, opt candidați acoperă un spectru politic variat, de la foste cariere militare și polițienești la antreprenori, independenți și reprezentanți ai formațiunilor mari.

Lista aduce în discuție profiluri diverse: un fost cadru militar (Dogaru), un specialist de mediu (Brînzea), un candidat transpartinic (Moraru), fost premier și lider PSD (Ciolacu), un reprezentant AUR (Avrămescu), un lider PRM (Budescu), un fost polițist (Pană) și un independent cu experiență administrativă (Iordache). Fiecare își argumentează candidatura prin promisiuni de reformă, stabilitate economică și administrație curată.