Marcel Ciolacu, o viziune coerentă pentru dezvoltarea județului Buzău - Candidatura lui Marcel Ciolacu la conducerea Consiliului Județean Buzău marchează un moment important pentru comunitatea locală. Lider cu experiență vastă în administrația centrală și locală, acesta își propune un program de modernizare bine structurat, întemeiat…
Alertă: AI-ul conversațional poate altera alegerile
Sursa foto: Social Media (Facebook/Instagram/TikTok)
Marcel Ciolacu intră în cursa pentru șefia CJ Buzău: „Este un pas uriaș înainte, mă întorc unde am crescut” - Marcel Ciolacu şi-a depus, duminică, candidatura la Biroul Electoral Judeţean pentru funcţia de preşedinte al Consiliul Judeţean Buzău, în perspectiva…
Chiar și în era digitală, democția pare vulnerabilă în fața unor realități tulburătoare: două studii științifice publicate în Science și Nature arată că asistenții conversaționali alimentați de inteligența artificială pot convinge alegătorii să-și schimbe afilierea politică, chiar dacă discuțiile se bazează pe informații eronate. Studiile din Science și Nature demonstrează că efectul poate apărea într-un plan practic: participanți din SUA, Marea Britanie, Canada și Polonia au fost întrebați despre intenția de vot pe o scară de la 0 la 100, iar apoi au interacționat cu modele AI generative precum GPT-4o și DeepSeek, pentru a evalua dacă discuțiile pot modifica rezultatul preferințial.
În primul set de observații, respondenții care îl susțineau inițial pe republicanul Donald Trump au înregistrat o creștere de 4 puncte în preferința pentru contracandidata sa democrată Kamala Harris. Un alt tip de rezultate apare în Canada și Polonia, unde schimbările au fost mai mari, până la 10 puncte pe aceeași scară. Potrivit profesorului David Rand de la Universitatea Cornell, aproximativ unul din 25 respondenți din SUA și unul din zece din Canada și Polonia și-au ajustat intenția de vot dacă ar exista alegeri chiar în ziua interacțiunii. Aceste cifre arată un potențial semnificativ de influență în deciziile electorale, în ciuda faptului că intențiile de vot nu se sincronizează întotdeauna cu voturile reale.
De ce sunt aceste rezultate semnificative? Erezistarea este alimentată în principal de tacticile utilizate de chatboturi: manifestarea unei politețe convingătoare și furnizarea de dovezi, chiar dacă aceste dovezi pot fi inexacte într-o parte din cazuri. Într-un set important de teste, chatboturile care nu prezentau dovezi factuale au fost mult mai puțin persuasive. În schimb, versiuni care ofereau explicații și exemple plausibile au înregistrat efecte mai puternice. Următoarele date sugerează că efectul persuasiv nu este stabil în timp: o monitorizare la o lună după interacțiune arată că impactul s-a redus la jumătate în Marea Britanie și cu două treimi în Statele Unite. În științele sociale, o persistență atât de modestă peste timp este considerată rară, atrage atenția Rand.
Limitări și implicații pentru reglementări: studiile raportează efecte variabile în funcție de contextul național și de structura electoratului, iar procentul real de conversii spre voturi efective rămâne probabil mai mic decât cel al intențiilor. Cu toate acestea, riscul manipulării prin AI în spațiul politic este real și în creștere, ceea ce poate solicita o reglementare mai strictă în ceea ce privește utilizarea asistenților conversaționali în campaniile electorale, transparența surselor de dovezi și educația civică a cetățenilor pentru a identifica manipularea.
