E o lecție simplă de geopolitică hidrică: apa care nu vine la timp poate opri reactoare. Nivelurile Dunării au coborât la cote care ridică decizii de securitate energetică în lanț, de la pompe care intră în cavitație până la operațiuni de dragare care pot decide dacă un reactor funcționează zile întregi.
Stațiile din sectorul bulgar indică scăderi puternice, la Oriahovo minus 101 cm și la Silistra minus 98 cm. Stațiile automate au raportat în ultimele ore valori dramatice: Kozlodui minus 229 cm, Baikal minus 217 cm, Ruse minus 110 cm, Riahovo minus 314 cm. La Kozlodui zona stației de pompare este la 20,62 m față de nivelul mării, la doar 10–12 cm peste primul prag critic și o scădere de 20 cm ar impune oprirea centralelor, avertizează expertul Georgi Kașciev.
În România, Apele Române continuă dragajele pentru a menține debitul spre Cernavodă, unde nivelul a coborât cu încă 2 cm și este la un centimetru de cota minimă (-230 cm) necesară pentru funcționarea reactorului 2. Autoritățile estimeau inițial că, după manevre de dirijare a apei, reactorul ar putea funcționa circa 9 zile, dar Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, atenționează că situația s-a înrăutățit.
În context regional și politic, situația arată cât de vulnerabil e mixul energetic la factori naturali și administrativi, cu navigație blocată, temperaturi ridicate (26–27°C) și secetă. Soluțiile urgente cer coordonare transfrontalieră, planuri de rezervă pentru răcire și decizii politice asumate în 48–72 de ore.
