Sursă foto: Social Media
În doar 45 de ore, China a transmis un semnal clar: spațiul nu mai aparține unui singur actor. Între 15 și 17 septembrie, patru misiuni au decolat de la trei baze diferite și au atins obiectivele propuse, demonstrând un ecosistem în care sectorul public și cel privat lucrează împreună pentru a extinde capacitățile orbitale.
Pe 15 septembrie, la 06:26 GMT, LandSpace a lansat Zhuque‑2E (metan lichid și oxigen lichid), 10 sateliți pentru constelația Qianfan. Apoi Orienspace a plasat Gravity‑1 pe o platformă maritimă lângă Shanghai, cu alte nouă sateliți pentru aceeași rețea. Pe 17 septembrie, CASC a ridicat nouă sateliți SatNet cu Long March 12 de la Wenchang, iar Kuaizhou‑11 a lansat doi sateliți radar pentru Spacety de la Jiuquan.
Tehnologia este mixtă: Zhuque‑2E folosește motorul metan-oxigen, Gravity‑1 este o rachetă cu propulsie solidă de mare capacitate, iar lansările rapide ale firmelor private se îmbină cu capacitățile tradiționale ale statului. Nicio lansare nu a încercat o aterizare, însă China a atins deja aterizări la trepte inferioare cu Zhuque‑3 și Long March 10B în ultimele două luni și jumătate.
Creșterea numărului de sateliți sporesc capacitățile comerciale și militare, dar aduc provocări: congestie orbitală, gestionarea frecvențelor și standarde pentru reutilizare. Faptul că industria privată chineză livrează împreună cu entitățile de stat arată maturizarea lanțului național de acces la spațiu.
Acest ritm nu este doar un record: este demonstrația unui ecosistem capabil să construiască, să lanseze și, în curând, să recicleze hardware spațial la scară mare.
