Sursă foto: Social Media
În 1966, statul a decis asupra celor mai intime aspecte ale corpului uman și a lăsat o generație întreagă cu semnătura pe frunte. Decretul nr. 770 a interzis aproape total avortul și a creat o problemă demografică, umană și morală care încă se dezbate.
Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc, împreună cu Agenția Națională pentru Egalitatea de Șanse, marchează 60 de ani de la decret. Luciana Jinga numește cohorta «generația decrețeilor» și atrage atenția asupra efectelor economice: persoanele născute după 1966 vor pune presiune pe sistemul de pensii și servicii sociale.
Dragoș-Mihai Hotea amintește că intervenția instituțională asupra corpului femeii a devenit «consens» uneori, iar restricțiile au transformat întreruperile de sarcină în practici clandestine, care au pus sănătatea și viața multor femei în pericol. Restricțiile permiteau avortul doar pentru probleme medicale, iar rezultatul a fost instituționalizarea masivă: zeci de mii, estimat la 100.000, au ajuns în orfelinatele regimului.
Conferința include sesiuni despre rețeaua instituțiilor care au ocrotit minorii și despre alternative la instituționalizare; ONG-urile cer o zi comemorativă și un monument. Această comemorare mută subiectul din registrul istoric în cel al culturii politice actuale: nu e doar trecutul unei legi, e disputa despre cine decide asupra corpului și ce memorie socială alegem să constrângem sau să vindecăm.
