Sursă foto: Social Media
Istoria Sfintei Parascheva nu este o simplă legendă devoțională: este un traseu care unește Epivat din Bizanț, locul ei de naștere, cu inima religioasă a Moldovei de azi, Iași. În fiecare 14 octombrie, mulți credincioși își îndreaptă gândul spre o viață de smerenie care a ajuns, prin moaște și gesturi politice, să modeleze identitatea religioasă a comunității locale.
Parascheva s-a născut în Epivat (azi Boiados) în secolul al XI-lea. A ales rugăciunea, milostenia și retragerea în pustie; a murit la vârsta de 27 de ani. Moaștele ei au fost considerate neputrede și mirate; după ce au ajuns la Târnovo și Belgrad, în 1641 Vasile Lupu le-a adus la Iași. Inițial au fost așezate în Biserica Sfinții Trei Ierarhi (13 iunie 1641) și, din 1889, în Catedrala Mitropolitană.
Numele Paraskeví provine din grecescul ‘vineri’. Potrivit Direcției pentru Evidența Persoanelor, peste 40.000 de români poartă variante derivate precum Parascheva sau Paraschiv. Urările tipice sunt simple și calde: ‘La mulți ani! Fie ca Sfânta Parascheva să-ți călăuzească pașii’ — o tradiție transmisă de-a lungul generațiilor.
Parascheva rămâne un simbol al milosteniei și al legăturii dintre credință și memoria colectivă. Acordându-i un ‘La mulți ani’ pe 14 octombrie nu se trimite doar o urare; se reiterează o tradiție care a traversat vremuri, imperii și continente.
