Punctul în care mitul întâlnește sonarul: un fost amiral spune că harta fundului oceanic ascunde ceva ce ar putea corespunde descrierilor lui Platon.
Fostul amiral american Tim Gallaudet afirmă, în podcastul American Alchemy cu Jesse Michels, că echipa sa deține date batimetrice proprii cu rezoluție înaltă și că există numeroase caracteristici care corespund descrierilor lui Platon. Locul presupus al descoperirii este secret printr-un acord de confidențialitate; afirmația este prezentată drept obiectiv de cercetare, nu dovadă definitivă.
Gallaudet menționează o cercetare finanțată, o navă și un vehicul subacvatic controlat de la distanță (ROV). Are autoritatea experienței: a condus oceanografia Marinei și a fost administrator interimar al NOAA. Totuși, nu există un raport peer‑review sau imagini publice ale sitului.
Platon descrie Atlantida în Timeu și Critias ca un imperiu insular înconjurat de inele de apă și pământ, dispărut într-o singură zi și o singură noapte. El plasează legenda cu aproximativ 9.000 de ani înaintea epocii sale (aproximativ 11.000 de ani în urmă). Majoritatea istoricilor o tratează ca ficțiune folosită pentru ilustrarea ideilor politice și morale.
Publicarea datelor batimetrice, accesul la ROV și verificarea independentă sunt pașii următori. Declarațiile lui Gallaudet cresc interesul, dar nu modifică istoria. În esență, rezultatul este un test tehnic: dacă datele corespund narațiunii antice, știința poate confirma; în caz contrar, poate respinge.
