Amenințarea Rusiei depășește Ucraina și amenință Europa

Sursa foto: Social Media (Facebook/Instagram/TikTok)

Marcel Ciolacu intră în cursa pentru șefia CJ Buzău: „Este un pas uriaș înainte, mă întorc unde am crescut” - Marcel Ciolacu şi-a depus, duminică, candidatura la Biroul Electoral Judeţean pentru funcţia de preşedinte al Consiliul Judeţean Buzău, în perspectiva…

Imaginea securității europene nu se oprește la frontiera Ucrainei iar avertismentele venite din Berlin arată o realitate greu de ignorat iar în acest context ne aflăm în fața unui pericol pe termen lung. Aflat la Forumul de politică externă din Berlin, ministrul de externe german, Johann Wadephul, a subliniat că Rusia rămâne o forță agresivă și imperială ale cărei ambiții depășesc cu mult nevojile conflictului din Ucraina.

Chiar dacă luptele s-ar opri în prezent, regimul de la Kremlin s-ar pregăti să continue mizele militare pe mai multe planuri, iar economia să fie orientată spre război. Serviciile secrete germane estimează că Rusia intenționează să fie pregătită pentru opțiunea războiului împotriva NATO cel puțin până în 2029, iar amenințarea în sine se disipa cu ajutorul războiului hibrid ce combină drone, încălcări ale spațiului aerian, sabotorri și campanii de fake news. Dincolo de acest tablou, forma cumva veche a alianțelor pare să se dilueze în fața noilor provocări, iar Europa este anunțată să asigure o poziție mai puternică în negocieri.

În ceea ce privește evoluția planurilor în plan diplomatic, părțile implicate în negocierile din Geneva au revizuit planul în 28 de puncte. Potrivit relatărilor, SUA și Ucraina au acceptat să lucreze în continuare la această ofertă în colaborare cu partenerii europeni. Descrierile acestui plan indică o eventuală cedare parțială a terenurilor ocupate în Donbas către Rusia, iar Ucraina ar urma să-și păstreze obiectivele de suveranitate, abandonând în schimb obiectivul aderării la NATO într-un orizont apropiat.

În schimb, Kievul ar urma să primească garanții de securitate de la SUA și să se îndrepte spre integrarea în Uniunea Europeană, în timp ce zonele cedate ar urma să devină demilitarizate. Propunerile au fost primele de la Washington în această formă, iar reacția din partea Rusiei a venit imediat: consilierul său pentru politică externă, Iuri Ușakov, a calificat planul drept neconstructiv.

Această dinamică demonstrează o realitate complexă: Europa nu mai poate privi scenariul ucrainean ca pe o situație izolată, ci ca pe un barometru al securității generale. Wadephul a subliniat că, în timp ce aliații americani și ucraineni lucrează în continuare pentru o soluție diplomatică, presiunea militară se menține, iar agresiunea rusă rămâne o realitate activă. În plus, el a atras atenția că Washingtonul, deși uneori poate adopta căi neortodoxe pentru rezolvarea problemelor, este clar audiat în această chestiune la nivel european, iar Europa trebuie să-și mențină rolul în negocieri, pentru a evita o escaladare care ar afecta întreaga regiune.

Analizând datele prezentate, devine evident că amenințarea rusă nu se limitează la Ucraina. Rusia își reorientează economia către război, pregătind terenul pentru un conflict prelungit, în care capacitatea de mobilizare este în creștere, iar realitatea războiului hibrid – drone, incursiuni, sabotaje, propagandă – poate submina în timp încrederea publică și coeziunea democrațiilor.

Planul din Geneva, cu posibila demilitarizare a zonelor Donbas și cu garanții de securitate pentru Ucraina, reprezintă o încercare de a evita o confruntare directă, dar și o demonstrație a fragilității în fața unei competiții globale dintre marile puteri. Europa este invitată să-și consolideze capacitatea de descurajare, alianța transatlantică să rămână unită, iar statele membre să elaboreze politici care să asigure securitatea energetică, calea de acces la resurse și stabilitatea politică în fața unui război căruia i se prelungesc tentaculele în spațiul informațional și militar.