Hainele prinților prind viață la Alba Iulia: expoziția care uimește

Sursa foto: Social Media (Facebook/Instagram/TikTok)

Marcel Ciolacu intră în cursa pentru șefia CJ Buzău: „Este un pas uriaș înainte, mă întorc unde am crescut” - Marcel Ciolacu şi-a depus, duminică, candidatura la Biroul Electoral Judeţean pentru funcţia de preşedinte al Consiliul Judeţean Buzău, în perspectiva…

În Alba Iulia, Muzeul Palatul Principilor Transilvaniei deschide în acest weekend o expoziție inedită: patru replica fidele ale veșmintelor prinților Mihai Viteazul, Isabella Jagiello, Gabriel Bethlen și Ecaterina de Brandenburg. Vizitatorii pot vedea două ținute din a doua jumătate a secolului al XVI-lea și alte două din primul sfert al secolului al XVII-lea, alături de podoabe reconstituite cu rigoare istorică. Proiectul PRINCE – PRoiect INteractiv de Costumații de Epocă, cofinanțat de AFCN, poate fi vizualizat ca un portal în care moda devine limbaj istoric, iar Bijuteriile sunt lucrate manual din aur, argint și pietre prețioase.

Replica vestimentației lui Mihai Viteazul (1558-1601) îmbină mantia din brocart de mătase, gulerul din vizon și o paletă de materiale alese pentru a sugera poziția sa de voievod în Alba Iulia în 1599-1600. Isabella Jagiello, regentă a Ungariei, este prezentată printr-o rochie brocart auriu, corsaj și fustă, cu un look inspirat de sarcofagul din Catedrala din Alba Iulia și de portrete europene ale vremii. Pentru Gabriel Bethlen (1580-1629) și Ecaterina de Brandenburg (1604-1649), ținutele includ dolman roșu din catifea, brațe și palmete, precum și o rochie de gală cu fuste ample, decorate cu motive florale în broderie metalică, toate menite să transmită imaginea unui cuplu princier influent în timpul perioadei sale. Căciulile de vizon, pălăriile negre și cizmele roșii adaugă un plus de autenticitate, în timp ce pandantivele, diadelele și colierele din pietre prețioase subliniază statutul aristocratic.

Studiul istoric din spatele prezentării este semnat de conf. dr. Maria Lupescu Mako, iar realizările bijutierului Victoria Geutskens, cu peste 100 de pietre montate, demonstrează o grijă excepțională pentru detaliu, iar explicațiile sunt susținute de observații insider ale adunarilor de arhivă. Un aspru obstacol a fost lipsa unui set complet de îmbrăcăminte din acea epocă; cercetătorii au folosit pătrate, portrete și analogii pentru a reconstitui verosimil roba de gală, iar proiectul subliniază că „materialele, culorile, accesoriile transmiteau un mesaj foarte ușor de decodat pentru contemporani”.

Interactivitatea este o componentă centrală: cele patru personaje „prind viață” prin patru ecrane interactive ce le oferă voce în limba maternă a fiecărui principe—română pentru Mihai Viteazul, maghiară pentru Gabriel Bethlen, germană pentru Ecaterina de Brandenburg și polonă pentru Isabella Jagiello—demonstrând spațiul multicultural al Transilvaniei. Acest element digital este realizat în scop educativ, permițând publicului să înțeleagă contextul modei epocii și să afle detalii despre îmbrăcămintea de gală, despre cum un garderobier alegea materiale, culori și accesorii.

Pe lângă expunerea clasică, expoziția se bazează pe o cercetare istorică robustă, iar repetițiile „voce” pentru fiecare personaj sunt proiectate pentru a oferi un insight despre identitatea lor națională și religioasă, în contextul Tregii Transilvaniei. Palatul Principilor, construit în secolul al XV-lea și transformat în reședință principească în secolele XVI-XVII, este astăzi o scenă pentru o conversație între trecut și prezent. Resturi din această clădire istorică au fost restaurate cu fonduri europene, iar expoziția este programată să rămână în sala actuală până la sfârșitul anului, după care planurile includ mutarea pieselor în săli din expoziția permanentă.