România a evitat retrogradarea, dar verdictul Moody’s nu e o felicitare: păstrând Baa3, agenția a lăsat o etichetă de avertisment. Nicușor Dan a salutat decizia ca „confirmare a pașilor importanți” în consolidarea finanțelor publice, dar a subliniat că „perspectiva rămâne rezervată”. Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a numit reconfirmarea un semnal pentru piețe și a invocat reducerea anticipată a deficitului la 5,8% din PIB în 2026 ca dovadă a disciplinei bugetare, atrăgând totodată atenția că urmează un interval scurt pentru noi pași concreți.
Economiștii sunt mai puțin entuziaști: Adrian Negrescu consideră decizia drept scenariul de bază — „România nu a câștigat nimic, a evitat o pierdere” — și avertizează asupra probabilității mai mari a unei retrogradări în 12–24 luni. Negrescu explică și riscul unui „split rating”: dacă una din agenții trece România în zona speculative, presiunea se va muta pe următoarea decizie (S&P, 2 octombrie) și piețele ar începe să prețuiască scenariul excluderii din indici, cu vânzări forțate.
Moody’s avertizează explicit că menținerea traiectoriei depinde de stabilitatea politică, adoptarea bugetului pe 2027 până la sfârșitul acestui an și de o lege a salarizării care să tempereze cheltuielile publice. Agenția estimează creșterea costurilor cu dobânzile și a datoriei (până la ~3,3% din PIB și 64,5% din PIB în 2028). Concluzia e simplă: răgazul politic și tehnic există — un interval de doar 5–8 săptămâni, după caz — iar dacă clasa politică nu transformă angajamentele în acte, România plătește mai scump pentru aceleași finanțări.
