România a redus ușor gaura comercială pe primele șase luni din 2026, dar cifrele ascund o tensiune care poate anula câștigul: importurile au accelerat mai tare în iunie, iar dezechilibrul lunar a fost aproape 3 miliarde de euro. Este o reconciliere fragilă între exporturi în creștere și presiuni pe cerere internă.
Ce arată cifrele
INS raportează un deficit de 16,4 mld. € în S1/2026, în scădere cu 2% (‑332,1 mil. €). Exporturile FOB au urcat la 49 mld. € (+3%), iar importurile CIF la 65,5 mld. € (+1,7%). Doar în iunie exporturile au fost 8,7 mld. € (+5,9%), importurile 11,66 mld. € (+9,9%). Mașinile și echipamentele de transport domină comerțul: 46,8% din exporturi (22,9 mld. €, +1,7%) și 36,5% din importuri (23,9 mld. €, +2%).
Unde e riscul
Combustibilii au înregistrat creșteri puternice: exporturi +10,9% (3,07 mld. €), importuri +11,7% (5,69 mld. €). Categoria chimice generează un deficit aproape de 7 mld. €, cu importuri de 9,84 mld. €. Exporturile intra‑UE rămân majoritare (35,4 mld. €, 72,3%), iar schimburile extra‑UE sunt complementare (13,5 mld. € la export).
Reducerea semestrială a deficitului nu garantează stabilitate. Creșterea importurilor, în special pe segmentul energetic și chimic, cere politici orientate spre competitivitate industrială, diversificare de piețe și monitorizarea impulsurilor de cerere internă.
