Seceta ridică o întrebare greu de ignorat pentru centralele nucleare și anume ce se întâmplă când debitele de apă scad? Proiectul SMR de la Doicești vine cu un răspuns ambițios: nu depinde de Dunăre.
Tehnologia: reziliență prin circuite închise
Proiectul, susținut de Nuclearelectrica, plasează cele șase module într-un bazin subteran masiv, din beton armat și cu o învelire din oțel inoxidabil. În interior există o cantitate fixă de apă destinată să absoarbă energia termică; circuitul secundar este închis, lichidul se recirculă, fără contact cu mediul. Producătorii vorbesc despre bazinul subteran și fizica răcirii pasive, eliminând necesitatea apei din exterior și a alimentării externe; nu depind de fluxuri de apă sau de rețele. Ca efect, funcționarea rămâne stabilă în timpul secetei, fără întreruperi cauzate de scăderea debitelor.
Stadiul proiectului și impact strategic
Proiectul este propus pentru județul Dâmbovița, prezentat ca o centrală «unică în lume» din perspectiva securității energetice. Designul urmărește siguranța pasivă, «siguranța totală, fără a fi necesară o intervenție umană complexă», iar căldura se disipă prin turnuri sau structuri specializate. Doicești este o alternativă tehnică la vulnerabilitatea centralelor clasice de pe malul Dunării, iar dacă trece de etapele de proiectare și autorizare, poate redefini politica energetică națională și adaptarea la schimbările climatice. Autoritățile locale discută despre costuri, termene de implementare și riscuri, iar detaliile rămân în studii de fezabilitate.
