Frigul din casă nu e doar o factură mai mică, e un cont bancar al bolilor, stresului și cheltuielilor publice ascunse. România a înregistrat cea mai mare creștere din UE a persoanelor care nu își permit o temperatură adecvată în locuință, de la 10,8% în 2024 la 11,9% în 2025, în timp ce media UE a scăzut la 8,8% (Eurostat).
De ce nu e doar despre prețul gazului
Analistul Adrian Negrescu explică că problema e mai degrabă clădirea decât combustibilul. Din aproximativ 9 milioane de locuințe, peste 4,4 milioane au peste 50 de ani, prost izolate și cu pierderi mari de căldură. În rural multe case încă folosesc sobe pe lemne, iar scumpirea acestora adaugă presiune bugetelor.
Efecte asupra sănătății și comportamentului
Cercetările arată costuri ascunse. Un studiu din Journal of Economic Behavior & Organization leagă sărăcia energetică de boli pulmonare cronice, simptome depresive, declin cognitiv și scăderea forței de prindere la vârstnici. Energy & Buildings avertizează că gospodăriile care reduc consumul voluntar pot rămâne nevăzute în statisticile bazate doar pe cheltuieli.
Ce politici funcționează
Modele din Turcia sugerează că reglementările de eficiență îmbunătățesc încălzirea și reduc indicatorii sărăciei energetice. Negrescu propune prioritizarea reabilitării termice și finanțare integrală pentru vulnerabili. Ministrul Energiei ia în calcul tarife preferențiale pentru venituri mici, dar experții avertizează că fără izolare, subvențiile sunt doar apă într-o găleată spartă.
Concluzie
Soluția combină politici sociale, investiții în eficiență și măsuri care recunosc efectele asupra sănătății și altfel costurile reale vor rămâne ascunse în spitale și familii epuizate.
