Din Castellaneta la Broadway și SS Cleveland
Născut pe 6 mai 1895 în Castellaneta, Rodolfo Pietro Filiberto Raffaele Guglielmi a ajuns în New York în decembrie 1913, la bordul SS Cleveland. A trecut de la muncile grele la roluri de dansator (taxi dancer) și a lucrat în cabareturi până să fie remarcat pentru talentul său.
Industria imaginii și nașterea Latin Lover
Scenarista June Mathis l-a distribuit în The Four Horsemen of the Apocalypse (1921), apoi scena tangoului l-a transformat într-un sex simbol. The Sheik (1921) i-a cimentat eticheta de Latin Lover. El însuși a declarat: „Femeile nu sunt îndrăgite de mine, ci de imaginea mea de pe ecran”. Critica conservatoare a atacat această nouă masculinitate, iar editorialul „Pink Powder Puffs” a declanșat o confruntare publică la care a asistat Jack Dempsey.
Dragoste scandal și o moarte prematură
Căsătoriile cu Jean Acker și Natacha Rambova, relația cu Pola Negri, arestul pentru bigamie și presiunea studiourilor au venit în paralel cu problemele de sănătate. După operație pentru ulcer perforat și apendicită, Valentino a murit pe 23 august 1926 la 31 de ani, iar perioada postoperatorie a generat termenul jurnalistic „sindromul Valentino”. La înmormântare s-au adunat zeci de mii de oameni, peste 30.000 la casa funerară și peste 100.000 în cortegiu.
Moștenire în cinema
Filmele biografice din 1951, 1975 și 1977 au reprodus legenda, nu omul și Valentino rămâne o pânză pe care publicul și cinematograful își proiectează propriile vise.
