Când un fost președinte rus spune că o țară aliată poate «s-o ia pe urmele Ucrainei», nu e doar retorică — e o piesă dintr-un joc de influență strategică. Amenințarea lui Dmitri Medvedev către Armenia scoate în evidență cât de tensionată a devenit competiția pentru orientarea geopolitică a Erevanului.
Medvedev a spus că schimbarea direcției externe a Armeniei «ar putea avea consecințe negative» și că cel mai rău scenariu ar fi ca Erevanul «să se transforme într-o nouă Ucraină». El a acuzat state nenumite că încearcă «să facă jocuri» pentru a dezbina Caucazul de Sud și a menționat Georgia ca exemplu al unor rute care au dus la conflict.
În martie 2025 parlamentul armean a adoptat o lege de inițiere a procesului de aderare la Uniunea Europeană. Kremlinul a reacționat susținând că apartenența simultană la UE și Uniunea Economică Eurasiatică e imposibilă; Vladimir Putin a cerut un referendum și i-a îndemnat pe armeni să «țină cont de soarta Ucrainei».
Avertismentul reflectă teama Rusiei de erodarea influenței sale în Caucaz. Pe termen scurt putem aștepta presiuni diplomatice, economice și politice din partea Moscovei; pe termen lung, Armenia va trebui să negocieze securitatea și suveranitatea între obligațiile istorice și aspirațiile europene. Comentariile lui Medvedev sunt totodată ipocrite pentru că vin din partea unei puteri implicate într-un război de ani de zile fără realizări decisive în Ucraina, dar rămân un semnal clar că tranzitul Erevanului spre Vest nu va trece neobservat.
