AI și piața muncii din China: cine pierde și cine câștigă

Pe străzile aglomerate din Wuhan, o pană la flota de taxiuri autonome Apollo Go nu a fost doar un inconvenient tehnic: a oglindit tensiunile sociale generate de adoptarea accelerată a AI. Când vehiculele s‑au oprit și pasagerii au rămas blocați, șoferii umani au simțit efectul. Yao Xinnong, 45 de ani, spune că veniturile i‑au scăzut cu aproape 40% față de 2022, iar retragerea temporară a robo-taxiurilor i‑a readus clienți. „Să fiu sincer, nu îmi plac”, spune Yao, surprinzând frustrarea unei generații de muncitori care văd tehnologia ca pe o amenințare directă.

Dronă cu dispozitiv exploziv găsită la aeroportul Leipzig Halle - Un angajat a găsit noaptea o dronă echipată cu un dispozitiv care a forţat închiderea parţială a aeroportului Leipzig Halle…

China accelerează implementarea AI la scară; Xi Jinping a descris inteligența artificială ca un motor pentru prosperitate și securitate comună. Însă piața muncii este în transformare, iar costurile sociale devin reale: un think-tank estimează că forța de muncă flexibilă va ajunge la 320 de milioane în 2026, de la 160 milioane în 2019 (aproximativ 44% din total). În sectoare creative, profesioniști precum Tian Zemin, director de imagine din Beijing, își pierd contractele pe măsură ce AI preia sarcini de producție și postproducție.

Guvernul chinez a început să reacționeze: companii criticate pentru automatizare în 2024, hotărâri judecătorești care obligă compensații pentru funcționarii înlocuiți de AI și angajamente oficiale de a aborda impactul tehnologiei asupra ocupării forței de muncă. Dar soluțiile vin adesea prea târziu.

Ce urmează

Protecțiile statale pot tempera șocul, însă tranziția eficientă cere politici active (recalificare, rețele de siguranță și reguli pentru implementarea AI), altfel tensiunea între profitul tehnologic și supraviețuirea muncitorilor va crește.