Bruxelles bate la ușa Bucureștiului — și nu e doar o formalitate: e un test pentru modul în care România aliniază legislația de integritate la standardele UE. Comisia Europeană a solicitat oficial clarificări la începutul lunii septembrie și a dat autorităților române două săptămâni pentru un răspuns, după adoptarea recentă a Legii integrității care include aşa‑numitul „amendament Fritz”.
Legea introduce încetarea automată a mandatelor la o lună de la promulgare pentru persoanele afectate de decizii anterioare ale ANI, o măsură care a stârnit îngrijorări privind neretroactivitatea, securitatea juridică, proporționalitatea și principiul interzicerii sancţionării de două ori pentru aceeaşi faptă. Textul a fost iniţiat de PSD şi AUR, iar preşedintele Nicuşor Dan a promulgat legea invocând riscul pierderii jalonului din PNRR; el a cerut Parlamentului reluarea dezbaterilor în sesiunea de toamnă.
Comisia vrea să ştie dacă încetarea automată prevede evaluări individuale ale gravităţii fiecărui caz şi cum se asigură compatibilitatea cu dreptul european. Răspunsul Bucureştiului poate influenţa nu doar reputaţia României în dosarele de stat de drept, ci şi eligibilitatea pentru fonduri UE legate de PNRR.
Dominic Fritz, vizat direct de dispoziţie, a denunţat măsura drept o lovitură politică şi anunţă că o va transforma într‑o reacţie civic‑administrativă. Următorii paşi: răspunsul României la Comisie, eventuale clarificări legislative şi atenţia Bruxelles‑ului asupra modului în care se aplică măsura în practică — cu efecte directe asupra integrităţii instituţionale şi sancţiunilor politice.
