7.000 de ani: 10 repere pentru a înțelege statuetele Hamangia

Gânditorul de la Hamangia este o cheie către o societate neolitică surprinzător de complexă. Descoperite în fragmente lângă Dunăre între 1953 și 1954 și reconstituite ciob cu ciob, cele două figuri — Gânditorul și femeia șezând — reunesc artă, ritual și legături mediteraneene într-un pachet de lut ars.

Dronă cu dispozitiv exploziv găsită la aeroportul Leipzig Halle - Un angajat a găsit noaptea o dronă echipată cu un dispozitiv care a forţat închiderea parţială a aeroportului Leipzig Halle…

Origini, meșteșug și comerț

Specialiștii, inclusiv Valentina Voinea, plasează cultura Hamangia între cca. 5300–4650 î.Hr., cu influențe egeo-anatoliene susținute de tipologia figurativă și de date antropologice (trupuri de tip mediteranoid la Cernavodă). Ceramica arată o evoluție tehnică — de la impresiuni simple la matrițe — iar podoabele din scoici Spondylus atestă rețele de schimb pe distanțe mari. Tehnica de ardere și băile în soluții care dau luciu „metalizat” arată rafinament tehnic surprinzător pentru epocă.

Ritual, locuire și descoperiri recente

Statuetele sunt găsite atât în morminte, cât și în așezări — semn că erau obiecte rituale, poate ale unui panteon în care cuplul divin joacă un rol central. La Cernavodă s-au documentat peste 400 de morminte; Durankulak rămâne cimitirul cel mai extins. Săpăturile din 2020 la Techirghiol (148 gropi rituale) și locuințe cu fundații de piatră din Durankulak sau Cheia reconturează o comunitate cu arhitectură complexă, practici funerare deliberate și un peisaj economic aglomerat (pescuit, adunat moluște, ofrande). Gânditorul, inclus pe liste internaționale de protecție culturală, rămâne o enigmă: un portret al unei lumi care vorbește despre rutină, credință și contacte pe mări și uscat.